INTERVIU | Marian Oprea, pregătit pentru o revenire emoționantă în „Cuibul de pasăre”, la Beijing, pentru Mondiale. „Pichardo și Taylor fac pașii necesari evoluției triplusaltului în acest moment. Este un beneficiu pentru noi toți ceilalți”

Marian Oprea, deținătorul recordului național la triplusalt (17,81 metri), și-a asigurat deja, în etapa a doua a Campionatului Național al României, baremul pentru participarea la cea de-a treia ediție a Jocurilor Olimpice de la Rio, după ce a întins ruleta la 17,02 metri, rezultat superior cu 12 centimetri baremului olimpic stabilit de IAAF. Sportiv dublu legitimat începând din 2015, la CS Dinamo și CSM București, Oprea este în grafic cu pregătirea pentru Campionatul Mondial de atletism (22-30 august) – un prilej pentru el de a reveni în Stadionul „Cuib de pasăre” în care a concurat în finala olimpică din 2008. Obiectivul său în China este de a-și îmbunătăți rezultatul precedentei ediții a Mondialului în aer liber (locul șase, în Rusia – 2013).

• Sâmbătă și duminică, al doilea medaliat olimpic al atletismului românesc, la masculin, concurează la Heraklion (Grecia), la Campionatul European pe echipe – Liga I, unde România va fi prezentă alături de formațiile Belgiei, Lituaniei, Cehiei, Olandei, Estoniei, Portugaliei, Greciei, Irlandei, Elveției, Letoniei și Turciei. Sportivul Doinei Anton a prefațat pentru ProSport punctul culminant al sezonului preolimpic, înainte de plecarea spre Grecia.

Ce sentiment te încearcă atunci când auzi Beijing?
Este un sentiment plăcut în primul rând, pentru că a fost o competiție importantă. De fapt, cea mai importantă competiție: Jocurile Olimpice din 2008. Un sentiment plăcut, pentru că am luat parte și am concurat în finala acestei competiții. Aș spune că sunt și un pic nesatisfăcut pentru că aș fi putut obține un loc mai bun la acea competiție (n.r. – locul 5 în finala olimpică). Dar per total, oricum, cuvântul care îmi vine în minte este – emoționant! Este o competiție mare, acolo va fi cu siguranță o atmosferă de vis, orice-ar fi.

Fizic, cum te simți? Durerile sunt complet lăsate în trecut?
Da (n.r. – răspunde prompt).Tot ce a fost problematic a rămas în trecut, totul merge foarte bine, conform planului nostru și rezultatele de altfel sunt tot conform planului nostru. Sperăm ca în următoarele câteva competiții pe care la mai avem până la Campionatul Mondial să îmbunătățim aceste rezultate.

Sportivul momentului în triplusalt este cubanezul Pablo Pichardo. cum îl percepi ca atlet și ca adversar?
Foarte talentat! (n.r. – zâmbește, face o pauză și explică) Este un apsect al triplusaltului internațional pe care eu l-am anticipat de acum doi-trei ani. Deja sunt tineri triplusaltiști din ce în ce mai pregătiți și deja a trecut foarte mult timp, douăzeci și ceva de ani, de când această bornă de 18 metri nu era atinsă decât foarte rar, o dată la șapte-opt ani de câte un săritor. Ceea ce se întâmplă în acest moment prin acești tineri este pur și simplu evoluția normală a triplusaltului. Din punctul meu de vedere este un beneficiu pentru noi toți ceilalți, pentru că vom fi nevoiți, dacă vrem poziții cât mai bune în clasamentele marilor concursuri, să aspirăm și noi la zboruri cât mai lungi. Acest cubanez, dar și americanul Taylor, care au sărit 18 metri în acest sezon, fac pașii necesari evoluției probei în acest moment.

Poate cădea recordul lui Jonathan Edwards?
Sunt convins! În următorii foarte puțini ani va cădea! Poate chiar anul acesta.

18,29 m este recordul mondial stabilit de britanicul Jonathan Edwards în 1995, în finala Campionatului Mondial de la Goteborg. Edwards deschidea finala cu prima săritură omologată de peste 18 metri (18,16m), doborând prima dată recordul mondial. Britanicul își corecta performanța, la cea de-a doua încercare, întinzând ruleta la dimensiunea care rămâne referința triplusaltului mondial până în prezent.

Baremul olimpic este rezolvat. Ce înseamnă a treia ediție a Jocurilor Olimpice din carieră pentru Marian Oprea?
Drumul către a patra probabil! (n.r. râde, pentru că participarea la Rio și-a anunțat-o încă din 2006, de la Campionatul European de la Goteborg, acolo unde urca în premieră pe podium, pe treapta a treia, cu o încercare de 17,21 m). Serios vorbind, nu-mi măsor niciodată cariera și mai ales acum nu o voi face, în numărul de competiții. Prefer să fac tot posibilul să mă bucur de fiecare moment din cariera mea, fiecare competiție importantă și să pot face rezultatele cele mai bune, posibile. Faptul că se adună cât mai multe comptiții, nu poate fi decât un lucru îmbucurător.

Se poate un titlu mondial, olimpic, visezi o nouă medalie?
Se poate orice. Și nu e vis, e practică. (n.r. – râde). De fapt, este lucrul pe care încercăm să îl punem în practică în fiecare zi, încercăm să îl atingem la un moment dat în carieră.

Mulțumesc și succes!
Mulțumesc și eu.