„Noi nu suntem un fel de Mafie, noi suntem Mafia” Bernie Ecclestone, omul care controlează Formula 1 de peste 30 de ani, într-un interviu din 2006 acordat Autosport
„Lăsați-l pe Bazac. Cercetați cine stă în spatele acestui plan de a intra în Formula 1. O să aveți o surpriză”, spune o sursă importantă din industria auto-moto. Acum două săptămâni, pornind de la implicarea unui fost jucător de la Steaua, Constantin Cojocar, în insolvența de la echipa britanică Caterham, ProSport deschidea cazul „Cenușăreasa din Formula 1″. După 16 zile, povestea bizară de la început s-a transformat într-un thriller în toată regula, cu implicații până la vârful statului român.
Pe 16 noiembrie, după turul doi de scrutin, românii vor afla dacă viitorul lor președinte se va numi Klaus Iohannis sau Victor Ponta. Două săptămâni mai târziu, Federația Internațională de Automobilism va anunța lista finală a echipelor care vor participa în 2015 în Campionatul Mondial de Formula 1. Cele două evenimente sunt strâns legate printr-un fir invizibil format din relații de suprafață sau subterane care duc din Malaezia în Canada, trecând prin Orientul Mijlociu, Cipru, România, Ucraina, Italia, Monaco, Elveția, Germania și Marea Britanie.
Nicolae Bănicioiu și Victor Ponta, doi foști lideri TSD și actuali miniștri. Scopul lor comun e intrarea Forza Rossa în F1
Legăturile sunt întreținute de miniștri lacomi, oligarhi controversați, dentiști deveniți oameni de încredere, spălători de podele transformați peste noapte în directori de echipe de Formula 1, plus două personaje cheie: Bernie Ecclestone, bătrânul de 83 de ani cu o avere de aproape 5 miliarde de dolari, și Victor Ponta, premierul României în vârstă de 42 de ani, pasionat de sporturile auto. Unul dintre cei mai influenți oameni de pe planetă, Ecclestone își îndreaptă jucăria favorită, Formula 1, spre estul Europei în căutare de noi surse de venit, fără să țină prea mult cont de culoare și miros. Ponta are nevoie de o astfel de jucărie pentru care este dispus să plătească, dar nu din propriul buzunar.
Aparent, România are numai de câștigat. Recitiți următorul enunț: Forza Rossa, prima echipă românească din sportul în care au concurat Juan Manuel Fangio, Alain Prost, Ayrton Senna sau Michael Schumacher.
În următoarele rânduri, ProSport vă introduce în ghemul întortocheat, plin de minciuni și secrete, al proiectului susținut deschis de Ecclestone și din umbră de Ponta. Veți descoperi personaje controversate, legături misterioase și afaceri la sau dincolo de limita legii. Prețul pentru intrarea României în F1, dacă va exista unul, va fi descoperit pe propria piele de fiecare cetățean al ei în următorii 5 ani. Totul depinde acum de sincronizarea celor două evenimente din luna noiembrie.
Kolles, omul de încredere al lui Ecclestone
Bătrânul Romulus Kolles, pe numele său real Colesnic, râde pe seama zvonului cum că ar fi fost dentistul lui Ceaușescu. „Eu am fost mecanic, am terminat Politehnica„. Fiul său, Călin, sau Colin cum e cunoscut în Formula 1, alături de care a emigrat în anii ”80 în Germania, e dentist de profesie, dar de la o vreme lucrează ca „pompier” în sportul transformat de Bernie Ecclestone în propria afacere. „Salvează echipe„, spune tatăl, mândru. În ultimii 9 ani, Colin a fost director la Jordan, Midland, Spyker, HRT F1 Team și Force India. Dintre acestea, doar ultima mai există în 2014 în Formula 1, iar reputația lui Kolles în mod sigur nu e una pe măsura laudelor tatălui său.
Povestea începe cu cei doi Kolles, sau Colesnic, după cum preferați, pentru că ei dețin cheia intrării României în Formula 1. Ei sunt placa turnantă între Ecclestone și tabăra susținută de Victor Ponta.
Înainte de a ajunge la implicarea premierului care vrea să devină președinte la finalul acestei săptămâni, să ne întoarcem în timp cu 10 ani.
Reporterul ProSport întreabă: „Cum a intrat fiul dumneavoastră în Formula 1?”. Romulus Kolles, un bătrân afabil care se plânge că a suferit un accident la picior și că, înainte de operație, trebuie să suporte chinul de apăsa ambreiajul sălbatic al unui Porsche Turbo, răspunde tăios: „Nu pot să vă spun”. Orgoliul de tată preia însă controlul asupra limbii.
„A venit la noi în vizită un miliardar rus. Noi i-am propus să facă Formula 3 și el a zis că nu face așa ceva. I-a zis lui Colin: . Fiul meu a cumpărat atunci Jordan. Rusul l-a încuiat într-o cameră cu toate actele. Luni de zile a verificat toate actele. Apoi, l-a luat și… Rusul ăsta avea un partener ucrainean, profesor universitar. Ă‚luia nu-i prea convenea Formula 1. Rusul era om deștept. Un evreu deștept de tot. Nu-s evreu, dar îi stimez”.
Rusul despre care vorbește Kolles senior este Alex Shnaider, un miliardar canadian născut la Leningrad acum 43 de ani, dar stabilit la Toronto după ce familia sa a emigrat inițial în Israel. Partner de afaceri cu Donald Trump, Shnaider a cumpărat în 2004 echipa Jordan contra sumei de 60 de milioane de dolari, iar Kolles a fost numit director. Prima echipă rusească din Formula 1 și-a lansat mașina în Piața Roșie din Moscova și a făcut 12 puncte în 2005. În 2006, redenumită Midland F1 Racing, echipa nu a mai produs niciun punct, însă la finalul anului omul de afaceri ruso-canadian a ieșit din Formula 1, vânzând cu 102 milioane de dolari. Adică, un profit de 42 de milioane de dolari în mai puțin de doi ani!
Alex Shnaider are o avere estimată de Forbes la 1,5 miliarde de dolari, obținută din domeniul imobiliar și din industria metalurgică. Kolles senior are dreptate. În 2004, Shnaider avea un asociat ucrainean, Eduard Șifrin, profesor universitar. Între timp, cei doi au rupt relațiile de afaceri. Șifrin a rămas cu 1,6 milioane de metri pătrați de spații comerciale, rezidențiale și hoteliere în Rusia, iar Shnaider a preluat partea de afaceri din Canada și Republica Dominicană.
Ca și alți oligarhi ruși, Shnaider s-a îmbogățit peste noapte în mandatul președintelui Boris Yelțin din privatizările coloșilor industriali rămași moștenire după destrămarea URSS. Coincidență sau nu, directorul de marketing al Midland F1 Racing a fost numit Boris Yelțin junior, nepotul fostului președinte rus.
Imaginea lui Shnaider nu este impecabilă. A fost acuzat că a dat mită sute de mii de dolari poliției moscovite pentru a pune presiune pe un partener de afaceri. Mediile islamiste vorbesc despre legăturile sale cu Mossad, serviciul secret israelian, iar adepții teoriei conspirației suspectează recrutarea în holdingul lui Shnaider, Midland Group, a doi pioni importanți în prăbușirea turnurilor World Trade Center în 11 septembrie 2001.
„Pe vremuri se spunea , dar acum toată lumea se îndreaptă spre est” Bernie Ecclestone, 2010
Ce căuta în 2004 Alex Shnaider, un miliardar controversat, în casa familiei Kolles? Colin era implicat în câteva proiecte din Formula 3, însă nimic de anvergura căutată de canadian. Explicația a venit chiar din gura lui Bernie Ecclestone.
„Mă simt puțin vinovat că l-am sfătuit pe Shnaider să cumpere Jordan”, spunea stăpânul Formulei 1 în februarie 2006. Așadar, miliardarul a vizitat familia Kolles la sfatul lui Ecclestone. Ce relație aveau însă româno-germanii cu cel mai influent om din sporturile auto cu motor încât să fie recomandați de cel poreclit El Supremo?
Colin Kolles îl ascultă ușor distrat pe Bernie Ecclestone. Șeful Formula 1 pare să-i dea o nouă misiune
Răspunde Romulus Kolles: „În Formula 1, lui Colin îi spun Pompierul pentru că pe unde se duce îi salvează. Ecclestone nu se bagă, îl trimite pe Colin imediat. El nu mișcă în front în fața lui Ecclestone. Fiul meu nu mișcă, cu Ecclestone nu se poate glumi. Vaaai! Ați văzut, s-a pupat cu Putin acum. De Ecclestone e greu să te apropii. Are miliarde, relații, pe unde se duce e primit ca un rege”.
Ecclestone, spălare de bani, mită și trafic de influență
Conform declarațiilor, Kolles este manevrat de Ecclestone, o dezvăluire care conține o doză semnificativă de conflict de interese și de trafic de influență. De ce are nevoie șeful F1 de un director de echipă pe care-l plasează ca pe un pion de șah în anumite zone fierbinți din fenomen?
În încercarea de a înțelege această legătură, e nevoie de un scurt portret neromanțat al modului de lucru specific celui poreclit și „Napoleon”.
Mai aveți puțină răbdare. Curând intră în scenă și oamenii prim-ministrului dintr-un guvern care vrea să introducă România în Formula 1, dar nu e în stare să asigure românilor din diaspora dreptul constituțional de a vota.
Bernie Ecclestone este împăratul care conduce Formula 1 de la finele anilor ”70, varianta din auto-moto a lui Sepp Blatter, președintele FIFA acuzat tot mai des de corupție în ultimii ani. Fiul unui năvodar englez, fost director la echipa de Formula 1 Brabham, Ecclestone și-a clădit poziția în sport prin controlul asupra drepturilor TV: 47 la sută din sumă mergea către echipe, 30 la sută către FIA, iar 23 la sută intrau în buzunarul șefului F1.
„Sforăriile în Formula 1 sunt mari. Sunt multe treburi. Să știți că nu ce vedeți la televizor e Formula 1. Sunt altele, multe. Dacă aș scrie o carte despre ce e acolo, v-ați speria” Romulus Kolles, noiembrie 2014
În 2006, fondul gigant de investiții CVC Capital Partners a cumpărat de pe piață toate acțiunile Formula One Group, inclusiv partea lui Bernie Ecclestone. După ce a încercat să mituiască funcționarii băncii germane Bayerische Landesbank să-și vândă acțiunile către CVC, șeful F1 a cumpărat acțiuni în nou înființata firmă Alpha Prema care controlează Marele Circ. Practic, ce a scos din buzunarul stâng a băgat în dreptul.
În timpul procesului, Ecclestone a fost acuzat că, în 1998, a mituit trei directori de echipe, Eddie Jordan, Alain Prost și Tom Walkinshaw, cu câte 10 milioane de dolari pentru a semna noul acord privind drepturile TV
Acuzat de procurorii germani că i-a dat mită de 44 de milioane de dolari lui Gerhard Gribkowsky, fost director la Bayerische LB, Ecclestone a scăpat de condamnare plătind landului Bavaria 100 de milioane de dolari. În timpul procesului, Gribkowsky a declarat anchetatorilor că Ecclestone a păcălit fiscul britanic evitând să plătească taxe în valoare de aproape 1,5 miliarde de dolari, adică o treime din averea sa estimată în 2013.
O posibilă explicație pentru evaziunea fiscală ignorată de autoritățile din Regatul Unit poate fi găsită într-un caz petrecut în 1997, în mandatul premierului laburist Tony Blair.
Politica drastică a guvernului Blair în privința reclamei la tutun a suferit o îndulcire subită după o donație secretă a lui Ecclestone către Partidul Laburist. Ecclestone avea nevoie de sponsorii mari producători de tutun din F1 și avea metode de a obține inclusiv favoruri guvernamentale. În scandal a fost implicată și ministrul sănătății, Tessa Jowell, devenită ulterior secretar de stat pe probleme de sport. Soțul ei lucrase pentru Ecclestone. În urma presiunilor media britanice, laburiștii au dezvăluit că au primit o donație de un milion de lire sterline din partea lui Ecclestone. Tony Blair și-a cerut public scuze pentru scandal, însă a mințit în privința luării deciziei. După terminarea mandatului, memo-urile interne din 10 Downing Street au arătat că schimbarea politicii în privința reclamei la tutun a fost luată imediat după întâlnirea cu Ecclestone.
Partidul Laburist este o entitate politică de stânga, reprezentată de un trandafir roșu. Ideologia social democrată îl plasează în familia partidelor europene din care face parte și Partidul Social Democrat din România. În teorie, laburiștii britanici și social democrații români veghează asupra nevoilor categoriilor sociale defavorizate, în practică pot întreține relații strânse cu Bernie Ecclestone, un capitalist feroce a cărui unică doctrină este banul.
Intrarea în joc a Forza Rossa, proiectul sprijinit de Ponta
La 17 ani de la scandalul în care i-a vârât pe premierul și pe ministul sănătății social-democrați din Marea Britanie, șeful F1 s-a îndreptat spre guvernul social-democrat din România. În decembrie 2013, Ecclestone a anunțat deschiderea porților Formula 1 pentru noi echipe. În primul val al înscrierilor a apărut Forza Rossa, un proiect condus la vedere de Ion Bazac, un fost ministru al sănătății, cu relații controversate în interiorul PSD, și sprijinit din umbră de premierul Victor Ponta prin intermediul actualului ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu. Interfața între Ecclestone și partea română este asigurată de Colin Kolles. „În aplicația de la FIA apare numele lui Colin pentru că el a alergat și a obținut toate aprobările de la Ecclestone”, dezvăluie Romulus Kolles, tatăl „pionului”.
Înainte de a desface ghemul de ciudățenii, secrete și minciuni în care este învelit miezul proiectului Forza Rossa, iată principalele evenimente petrecute în ultimul an. Ne ajută să înțelegem mai bine culisele cazului.
Cronologia proiectului Forza Rossa
Și acum să intrăm în ghemul întortocheat care leagă un autointitulat șef de Mafie de alegerile prezidențiale din România, din 16 noiembrie.
Implicarea ministrului Bănicioiu: privat sau de stat?
Pe 2 iunie 2014, renumitul jurnalist de F1 Adam Cooper scria că FIA a acceptat dosarul Forza Rossa, o echipă care va fi condusă de Ion Bazac, „președintele unui consorțiu de investitori privați și de stat al căror motiv este promovarea intereselor României și care are sprijinul guvernului„. Imediat după apariția acestei informații, Bogdan Sonea, directorul de marketing al Forza Rossa, a declarat pentru Gândul.info că proiectul este „în întregime privat”.
Lucrurile nu se leagă. La finalul lui februarie, ministrul de atunci al tineretului și sportului, actual ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu, se întâlnise cu reprezentații federației internaționale la Valleiry, lângă Geneva. Motivul vizitei a fost, potrivit unui alt jurnalist renumit, Joe Saward, prezentarea dosarului în fața inginerilor FIA conduși de directorul tehnic Bernard Niclot.
Dacă proiectul este „în întregime privat”, ce a căutat un ministru în vizită la FIA pentru a expune detaliile tehnice ale unor mașini de Formula 1? Dacă răspunsul este „promovarea intereselor României”, atunci de ce informația că Nicolae Bănicioiu face lobby pentru un proiect de interes național nu a apărut pe site-ul MTS, printre laudele aduse în acea perioadă Simonei Halep?
ProSport a încercat să afle răspunsurile de la Nicolae Bănicioiu. După două săptămâni de tărăgănări, actualul ministru al sănătății a cerut întrebările pe SMS. După ce le-a primit, a sistat dialogul. Dacă la mijloc nu sunt bani publici, iar totul este perfect legal, atitudinea ministrului Bănicioiu este inexplicabilă.
Nicolae Bănicioiu (35 de ani) a fost numit ministru al tineretului și sportului în 2012, la instalarea lui Victor Ponta în funcția de premier. Cu câteva luni înainte, medicul stomatolog Bănicioiu fusese indicat, alături de actualul acționar de la Dinamo, Ionuț Negoiță, că ar fi beneficiat de servicii sexuale din partea unor minore. Cei doi au fost audiați în dosar în calitate de martori. Fost deputat de Bacău (județul controlat de Viorel Hrebenciuc) și de Teleorman (județul lui Liviu Dragnea), Bănicioiu este considerat „mâna dreaptă” a lui Victor Ponta, căruia i-a succedat în 2009 în funcția de lider al TSD, gruparea tinerilor social-democrați.
Bazac și proiectul cu sediul într-o căsuță poștală din Cipru
Dacă Bănicioiu este „mâna dreaptă” a actualului lider PSD Victor Ponta, omul care conduce proiectul, Ion Bazac, este un afacerist adus în politică în 2000 de fostul șef PSD, Adrian Năstase, cel care l-a recrutat politic și pe Ponta. Fost membru în Partidul Social Democrat și ministru al sănătății în 2008, Bazac este considerat un apropiat al lui Mircea Geoană, alături de care a fost cercetat de ANI într-un dosar legat de atribuirea unui apartament.
Ion Bazac este ajutat de Victor Ponta să semneze cu ocazia învestirii în funcția de ministru al Sănătății, în 2008
Fost angajat la Banca Mondială, Bazac este un capitalist căzut la un moment dat în mrejele social-democrației. Are apartamente în Monaco, deține repezentanța Ferrari pentru România și Moldova și își desfășoară afacerile alături de soția sa, Camelia, prin holdingul Forza Rossa, o firmă offshore care are adresa de înregistrare într-o căsuță poștală din Nicosia, Cipru.
Ion Bazac și Camelia Bazac au o avere estimată la 15-16 milioane de euro de revista Forbes. Ambii au fost medici, însă în 2005 au obținut dreptul de a importa marca Ferrari în România. Camelia Bazac este sora mamei Alexandrei Dinu, prima soție a lui Adrian Mutu. Tatăl Alexandrei Dinu, Tiberiu, a facilitat soților Bazac negocierile cu partea italiană. În 2005, Ion Bazac a fost audiat de DNA în dosarul Sănătatea, referitor la transferul ilegal a 5 miliarde de lei, bani destinați achiziționării a 2.000 de aparate de purificare a aerului din spitale.
Deși reprezentanții săi susțin că proiectul lui Bazac este susținut integral de capital privat, Forza Rossa Holding a avut nevoie de sprijinul moral al unui ministru, reprezentant al guvernului Ponta.
În iunie, tot angajații Forza Rossa declarau, negru pe alb, că proiectul va fi condus de Colin Kolles. Pe 30 octombrie, după începerea anchetei ProSport, au revenit: „Nu avem deocamdată niciun acord cu Colin Kolles”. Neadevărat! Potrivit lui Romulus Kolles, Colin este trecut în aplicația făcută de Forza Rossa la FIA.
Ce îi leagă însă pe Ion Bazac și Colin Kolles, omul de încredere al lui Ecclestone? Potrivit lui Joe Saward, dacă va intra în Formula 1, Forza Rossa va folosi facilitățile tehnice ale familiei Kolles din orășelul bavarez Greding. De aici își coordonează Romulus și Colin Kolles activitățile echipei lor Lotus Kodewa din Campionatul Mondial de anduranță.
Cheia este Lotus, constructorul britanic de mașini și motociclete. Familia Kolles este importator oficial Lotus, Ion Bazac este importator oficial Lotus. În 2012, afaceristul român a deschis la Monte Carlo primul magazin Lotus Originals din lume, iar panglica a fost tăiată chiar de prințul Albert de Monaco.
Intră Kolles: dispare Caterham, apare Forza Rossa?
Așadar, echipa bănuită că se va alimenta și din banii cetățenilor români, Forza Rossa și-a depus dosarul de intrare în Formula 1. Care este însă decontul participării?
Ținând cont că e vorba despre o echipă mică, cheltuielile sunt comparabile cu cele de la Caterham. Ultima balanță contabilă a echipei britanice arată că în 2012 cheltuielile pentru un sezon au fost de 73 de milioane de dolari: 27 de milioane de dolari pe costurile staffului, 27 de milioane de dolari pe cercetare și 19 milioane de dolari pentru costuri administrative. Dacă Forza Rossa voia să construiască o echipă de la zero, la capătul liniei se mai adăugau zeci de milioane de dolari pentru monoposturi și echipamente. Dacă însă, proiectul românesc preia bunurile altei echipe, costurile se diminuează. Cât de competitivă poate fi o echipă care concurează cu mașinile lente luate de la alții și revopsite, este o altă discuție. În Formula 1, echipele mici își știu locul, dar banii trebuie să circule.
Coincidență, în iunie, după ce Ecclestone a anunțat acceptarea proiectului Forza Rossa, Colin Kolles, omul care urmează să devină directorul echipei, a revenit în Formula 1 în calitate de consilier la Caterham, team cumpărat de Engavest, o societate misterioasă „elvețiano-arabă”. De aici începe sarabanda evenimentelor care conduc la concluzia că teamul britanic Caterham a fost sacrificat de Ecclestone pentru a face loc proiectului românesc low cost sprijinit de Victor Ponta.
Caterham F1 Team este o echipă britanică de Formula 1 cu sediul la Leafield, Oxfordshire, înființată în 2010 de omul de afaceri malaezian Tony Fernandes sub numele Lotus Racing. În 2012, a fost forțată să-și schimbe numele în Caterham după ce grupul Lotus, contructorul britanic, a decis să reintre în Formula 1 alături de Renault. Caterham nu a câștigat niciodată un punct în Formula 1. În octombrie, la aproape 4 luni după ce a fost vândută de Fernandes, echipa a intrat în insolvență, cu datorii de 23 de milioane de dolari.
Prima mișcare a lui Colin Kolles a fost numirea tatăului său, Romulus, în funcția de director. Apoi, a fost recrutat Constantin Cojocar, fost coleg de echipă cu Hagi la Steaua în primăvara lui 1988, fost șef de autogară la Brașov, care a postat un CV pe internet prin care anunța că dorește un post de muncitor necalificat în străinătate. Venit la fabrica Caterham din Leafield ca îngrijitor, Cojocar a ajuns în doar o lună director și acționar al firmei, în locul lui Kolles senior, în timp ce alți 40 de angajați, în special ingineri, au fost dați afară. Concediații au dat imediat compania în judecată.
POVESTEA TRANSFORMĂ‚RII LUI COJOCAR DIN ÎNGRIJITOR ÎN DIRECTOR POATE FI CITITĂ‚ AICI
Într-o discuție cu reporterii ProSport, pe 31 octombrie, Romulus Kolles dezvăluia că a plătit trei români, între care fostul fotbalist Cojocar, să spioneze angajații de la fabrica din Caterham. După câteva zile, Kolles senior a detaliat pentru ProSport: „Noi am dat 40 de salariați afară fiindcă sunt 300, domnule, și toată ziua beau cafea. Eu am date scrise, am informații. Sunt poze cum stau la cafea, în loc să producă. Da, era belfereală la Caterham. Nu se fereau de ăștia ai mei care făceau pe muncitorii la început. Le-am spus să se ducă în Anglia să vadă dacă firma produce, dacă e rentabilă. Într-o seară erau peste 80 de persoane pe computere și câteodată se întrerupea curentul și ei nu făceau nimic. În Anglia, ești plătit după ce produci”.
INTERVIUL INTERAL DAT DE ROMULUS KOLLES ÎN 31 OCTOMBRIE POATE FI CITIT AICI
Constantin Cojocar, fost fotbalist, fost șef de autogară și fost îngrijitor, în postura de director la Caterham
După ce și-a terminat treaba de „îngrijitor” și de „spion”, Cojocar a fost numit director de Colin Kolles – lucru recunoscut într-un interviu pentru ProSport – și a băgat firma în insolvență. Potrivit experților financiari consultați de ProSport, insolvența este o modalitate perfect legală de a reduce din pasivele unei companii. Caterham avea datorii de 23 de milioane de datorii și dacă cineva din exterior care vrea să preia echipa la un preț redus reușește să infiltreze compania, insolvența este soluția ieftină.
INTERVIUL LUI COJOCAR ÎN CARE RECUNOAȘTE CĂ‚ ESTE OMUL LUI KOLLES POATE FI CITIT AICI
Situația a fost rezumată la finele lunii octombrie de Racecar Engineering, cea mai importantă revistă de tehnologie motorsport din lume: „Compania Caterham e acum la vânzare, iar toate bucățile de care are nevoie Forza Rossa vor fi vândute la un preț scăzut”.
În mod categoric, Forza Rossa va concura cu monoposturi deja folosite, să le spunem second hand. „România nu are tehnologie să construiască o mașină de Formula 1. Dacă Forza Rossa intenționa să facă asta, am fi aflat de la distribuitori. Partea de cabluri vine doar din SUA, Marea Britanie sau Franța, rezervoarele se fac doar în Marea Britanie, cutia de viteze în Marea Britanie sau Austria. Nimeni nu a dat vreun semnal în piață că dorește produse noi”, explică pentru ProSport jurnalistul britanic Sam Collins.
Ia Kolles mașinile uzate de la Caterham?
Surpriza Marussia și ingineriile financiare din spatele Formulei 1
ProSport a încercat zilele trecute să discute din nou cu Cojocar, omul care a demascat involuntar implicarea lui Kolles în insolvența de la Caterham. A refuzat categoric după ce interviul său din 24 octombrie a fost preluat de jurnaliști F1 importanți din întreaga lume. „Ce mi-ați făcut!? M-ați nenorocit! M-a certat patronul de numa”…”.
În fața Curții Supreme din Londra, fostul atacant descoperit de Mircea Lucescu la Corvinul a fost însă mult mai vorbăreț: „Am cumpărat Caterham Sports cu intenția de a desena și a construi mașini pentru Caterham și Forza Rossa”. „A cumpărat” adică a fost numit de Colin Kolles, omul de încredere al lui Ecclestone și viitorul director de la Forza Rossa. Problema este că „investitorii români” care trebuiau să achite datoriile Caterham nu au mai plătit, susține Cojocar.
Aici intră din nou în acțiune sforăriile despre care vorbea Kolles senior. După ce au pregătit planul A la Caterham, Colin Kolles și oamenii de la Forza Rossa pot apela fără probleme la varianta B. Ba chiar și la C sau D. Criza financiară din Formula 1 le permite.
Surpriza poate veni de la echipa rusească Marussia care vineri a anunțat că își sistează activitatea și a disponibilizat 200 de angajați. Potrivit specialiștilor din lumea F1, Marussia este o variantă mai ieftină decât Caterham, unde Kolles se luptă cu fostul proprietar Tony Fernandes. „Până la primele teste din 2015 mai sunt 10 săptămâni, iar monopostul Marussia e puțin mai bun decât cel Caterham. Munca importantă la modelul Marussia MR03 e deja făcută. Adaptările pentru motorul Ferrari, transmisia, șasiul regulamentar, testele aerodinamice. Kolles nu are de făcut decât un redesign discret. A mai procedat așa la echipa HRT F1. Caterham folosește motoare Renault. Dacă Forza Rossa vrea motoare Ferrari, munca la monoposturile Marussia va fi mai ușoară”, spune Sam Collins. În afara planului Marussia, Kolles mai are două variante: Sauber și Force India, echipe care acuză mari dificultăți financiare. Marussia e un chilipir, celelalte două costă. Monopostul Marussia pilotat de britanicul Max Chilton pe circuitul rusesc din Soci, în 10 octombrie 2014. A fost ultima cursă pentru echipa ruso-britanică
„Cine vrea să ia o echipă, trebuie să preia și 50 și 60 de milioane de euro datorii”, susține, expert, Romulus Kolles. Te întrebi atunci de ce se înghesuie investitorii într-un sport care generează asemenea pierderi.
E simplu. Anual, Bernie Ecclestone virează 900 de milioane de dolari celor 11 echipe din circuit, din încasările de 1,6 miliarde de dolar generate de F1. Banii nu se împart egal, dar fiecare echipă primește minimum câteva zeci de milioane de dolari.
Un exemplu de inginerie financiară e oferit de Tony Fernandes, intrat în Formula 1, la Caterham, cu capital malaezian mixt, privat și de stat.
Tony Fernandes este un om de afaceri malaezian, patron la clubul de fotbal QPR și al companiei aeriene Air Asia. În 2010, a cumpărat licența de F1 prin firma 1Malaysia Racing Team (1MRT), formată din asocierea firmelor lui Fernandes cu guvernul malaezian și cu un consorțiu format din afaceriști din Kuala Lumpur. Caterham F1 Team era administrată prin Caterham Sports Limited, firmă deținută de 1MRT.
Banii din sponsorizări și drepturile TV intrau în conturile firmei 1Malaysia Racing Team, iar plățile și, implicit, datoriile, se acumulau în dreptul Caterham Sports Ltd. Când Fernandes a vândut, tabăra lui Kolles a rămas cu datoriile de 23 de milioane de dolari de care încearcă acum să scape.
„Sunt doritori să intre în Formula 1, de Sauber e interesat un miliardar din Canada care vrea să-i cumpere fiului său o echipă”, spune bătrânul Kolles, surprinzător de bine informat pentru o persoană care declară că nu are nicio legătură cu Formula 1. Curios, pe premierul român Victor Ponta îl mână în proiectul Forza Rossa și o motivație sentimentală asemănătoare.
Pasiunea auto a lui Victor Ponta și a fiului său
La doar 11 ani, fiul său din prima căsătorie, Andrei, este deja dublu campion național la karting. „Am văzut cât de multe cupe are tati și m-am gândit și eu: odată, o să am mai multe cupe decât tati și așa am vrut să merg la o echipă. Visul meu este să ajung în Formula 1. La Ferrari!”, declara Andrei Ponta anul trecut pentru România TV, una dintre televiziunile apropiate tatălui său.
Visul fiului de premier e legitim. În karting s-au format campionii mondiali de Formula 1 Ayrton Senna și Michael Schumacher, însă Andrei Ponta mai are de așteptat câțiva ani pentru a vedea dacă are sau nu talentul acestora. Până atunci însă, intrarea Forza Rossa în F1 îl poate familiariza cu atmosfera din cadrul unei echipei din Marele Circ.
Tatăl său, Victor Ponta, este la rândul său un împătimit practicant al sporturilor auto. „Eu nu sunt de partea baricadei lui Ponta fiindcă nu-mi place obrăznicia lui. Sunt însă convins că el ar vrea să vină în Formula 1. Îi place, a fost și la raliuri, copilot”, spune Romulus Kolles. Momentan însă, dincolo de opțiunile politice personale, seniorul fără cetățenie română este în aceeași tabără cu grupul condus de Bazac și sprijinit de Ponta.
În luna martie a acestui an, premierul a urcat în mașina lui Constantin Aur în calitate de copilot după ce ani de zile a stat pe scaunul din dreapta pilotului Edwin Keleti. „Uitați-vă la sponsorii de pe mașina lui Keleti. O să aflați probabil și cine va sprijini proiectul Forza Rossa în afară de guvern”, susține sursa ProSport. Într-o fotografie recentă a lui Edwin Keleti cu un Ford Fiesta R5 nou nouț apar numele sponsorilor BCR Leasing, Omniasig, Pirelli, Mobil1 și Colina Motors. ProSport va discuta în zilele următoare cu reprezentații acestor companii pentru a afla disponibilitatea de a investi în proiectul sprijinit de guvernul Ponta.
Edwin Keleti, dreapta, prezentând mașina Ford Fiesta achiziționată din Marea Britanie
În februarie 2014, Robert Turcescu posta pe blogul său întrebarea: „Cine și cu bani a cumpărat Fordul Fiesta de 250.000 de euro al lui Keleti?”, sugerând că premierul Ponta a contribuit la această achiziție, probabil din bani publici.
Dintre cele 5 companii, primele două provin din domeniul bancar și al asigurărilor. Istoricul BCR e unul controversat. Predecesoara ei, Bancorex, a fost protagonista unui scandal imens în anii ”90. Banca era considerata una de lux, pentru privilegiați, în condițiile în care doar cei care au deținut funcții imediat după Revoluție și apropiații lor figurau pe lista celor care puteau primi bani cu dobânzi extrem de mici.
Credite de sute de milioane de lei luate între 1992 și 1997, în marea lor majoritate în guvernarea social democrată, nu au mai fost înapoiate dupa falimentarea băncii, iar statul a înregistrat un prejudiciu de un miliard de dolari, pe care nu i-a recuperat nici până în ziua de azi.
În 2003, într-un discurs în Camera Deputaților, Andrei Chiliman susținea că „BCR este instrumentul PSD”. În 2005, BCR s-a privatizat după ce austriecii de la Erste Bank au preluat 61,88 la sută din acțiunile băncii românești contra sumei de 3,75 miliarde de euro.
Compania de asigurări Omniasig, înființată în 1995, este și ea deținută de un grup cu sediul în Austria, Vienna Insurance Group.
Experții consultați de ProSport susțin că în lumea finanțelor din București e acceptată informația neoficială conform căreia activitatea de lobby cu companiile austrice era întreținută în trecut de fostul premier Adrian Năstase. Acum, relațiile ar fi fost preluate de Victor Ponta.
SMS de la Victor Ponta
Săptămâna trecută, FIA a anunțat lista provizorie a echipelor care vor participa în sezonul viitor de Formula 1. Pe listă se află Caterham, deși echipa e în pragul falimentului, și Marussia, închisă la două zile după anunțul federației internaționale. Printre participante nu se regăsește Forza Rossa F1 Team, însă absența nu înseamnă automat că România trebuie să amâne pentru 2016 participarea în premieră în F1.
„Documentația transmisă Federației Internaționale de Automobilism cuprinde informații clare și foarte detaliate în legătură cu modul, locul și echipamentele cu care se va desfășura activitatea echipei de Formula 1. Aceste documente transmise sunt angajante și nu pot fi modificate„ Comunicatul Forza Rossa din 30 octombrie
Până pe 30 noiembrie, echipele care au aplicat pentru intrarea în sezonul 2015 trebuie să plătească taxa de 518.000 de dolari. Forza Rossa a aplicat, FIA și-a dat acordul de principiu, însă abia în ultima zi a lunii va anunța lista definitivă.
Deocamdată, nimeni nu știe dacă echipa lui Ion Bazac a achitat taxa de înscriere. Indiciile arată însă că personajele implicate așteaptă data de 16 noiembrie, atunci când Victor Ponta va afla dacă va deveni noul președinte al României. În cazul alegerii sale, cu un guvern controlat de PSD, proiectul Forza Rossa va avea un sprijin concret considerabil.
Dacă pierde alegerile, Ponta rămâne premier și teoretic poate susține în continuare intrarea Forza Rossa în Formula 1, însă coalițiile politice viitoare vor fi imprevizibile și pot duce la înlăturarea sa din funcție începând cu februarie 2015.
Data de 16 noiembrie devine astfel critică pentru accesul, cu capital mixt privat și de stat, a Forza Rossa în Formula 1. Dacă echipa va prelua monoposturile Caterham, Marussia, Sauber sau Force India nu reprezintă în acest moment decât un detaliu. Importanța zilei de duminică, 16 noiembrie e confirmată și de Victor Ponta în SMS-ul trimis reporterilor ProSport care l-au contactat pentru a discuta despre implicarea sa.
„Cu mare drag vorbim după 16 noiembrie! Mulțumesc”.
„Voi dirija spectacolul până când voi muri, dar nu plănuiesc să mor„ Bernie Ecclestone, născut pe 28 octombrie 1930
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER