Directorul-patron de F1, Cojocar: „La Caterham, totul a fost făcut pentru Forza Rossa. Sunt 50 de milioane € trimiși din România într-un cont elvețian. Kolles mi-a zis că Ponta, Bazac, Bănicioiu și alții sunt implicați”. Reacția premierului și comunicatul Forza Rossa

Pe 25 noiembrie 2014, Victor Ponta îi informa pe reporterii ProSport că nu a semnat „actele Forza Rossa”. Sursele susțineau contrariul. Premierul iscălise documente din dosarul de aplicație al primei echipe românești din Formula 1, un proiect susținut de Forza Rossa Holding, compania lui Ion Bazac, fostul coleg de partid de-al lui Ponta. Sediul holdingului este într-o căsuță poștală din Cipru.

Pe 11 martie 2015, ProSport a publicat imagini cu documentul înregistrat oficial sub numărul 5/587 din 5 februarie 2014. Sub antetul Guvernului și ștampila Cabinet Prim Ministru, Ponta semna o scrisoare de susținere introdusă în dosarul de aplicație Forza Rossa pentru intrarea în Formula 1. La câteva ore distanță, premierul a publicat actul „simbolic” pe pagina sa de Facebook, insistând că nu e vorba despre o garanție guvernamentală. Trecuseră 110 zile de când ProSport solicitase oficial Guvernului acest document. Până miercuri, răspunsul fusese tăcere. Ce are premierul de ascuns?

Bărbatul înalt, care acum 27 de ani juca în echipă cu Hagi și Lăcătuș într-o semifinală de Cupa Campionilor Europeni împotriva lui Benfica, se teme. A acceptat să discute cu reporterii ProSport pentru că nu știe ce îi poate aduce ziua de mâine. Involuntar, el este motivul pentru care jurnaliștii au demarat investigația Forza Rossa în octombrie 2014. Peste noapte, se transformase din îngrijitor, adică om care curăța geamuri și podele, în director de Formula 1. Acum, are nevoie de o garanție morală în cazul în care garanția financiară demnă de peșterile lui Ali Baba pe care i-a promis-o șeful său dispare ca duhul din lampă. „Am semnat acte și nu știu ce am semnat. Și când sunt acasă, în România, primesc plicuri din Anglia, de la Curtea de Justiție. Pe de altă parte, sunt bani mulți. Colin mi-a promis că-mi va da o sumă mare”.

Cât? 100.000 de euro?, întreabă curios jurnalistul.

Bărbatul de 52 de ani din fața lui râde ironic. „O sută de mii? Câteva milioane de euro! Nu știu dacă o să-i văd, deși Colin e parolist. Nu vreau să-mi fac iluzii, mă gândesc să plec. Credeți că mă puteți ajuta să-mi găsesc un loc de antrenor la o grupă de copii în Liga 1?”, spune, trăgându-și firul gândurilor din țigara aprinsă. Sare rapid de la o stare la alta, conflictul intern îl macină vizibil.

Haosul de la Caterham? „Totul a fost făcut pentru Forza Rossa”

Luni de zile, personajele din investigația Forza Rossa au negat orice legătură între echipa lui Bazac și evenimentele de la Caterham. Bărbatul în pullover de culoarea muștarului are însă altceva de spus: „Totul a fost făcut de la început pentru Forza Rossa, pentru România, însă a apărut problema asta cu Fernandes. Ponta e băgat, Bazac e băgat, Bănicioiu, foarte mulți în spate. E și Ghiță. Colin m-a luat în Austria în noiembrie și mi-a spus lucrurile astea. Mi-a zis așa:

 Deși nu o spune, se teme de urmările juridice ale semnăturilor depuse „ca primarul” pe actele unei firme insolvente din Marea Britanie. Mintea lui e tentată să-și imagineze milioane de euro în cont, însă Constantin Cojocar – director și patron de echipă de Formula 1 decedată – locuiește într-un subsol friguros dintr-o casă deținută de familia Kolles în orașul german Ingolstadt și se ocupă cu diverse treburi ale firmei Kodewa, cot la cot cu ceilalți angajați români ai familiei: tatăl Romulus și fiul Colin Kolles. Deși primește ordine de la amândoi, Cojocar îl consideră șef pe Dieter-Colin Kolles, germanul născut la Timișoara sub numele Călin Colesnic și fugit împreună cu părinții în Occident la începutul anilor ”80.

Colin Kolles este considerat în Marea Britanie omul de încredere pe care Bernie Ecclestone îl folosește să facă anumite jocuri în Formula 1

„Nu e neplăcută experiența lui Colin de la Caterham. O să vedeți finalul”
Romulus Kolles, 31 octombrie, pentru ProSport

Kolles junior e cunoscut în lumea Formulei 1. A condus în trecut 5 echipe, iar tatăl său spune mândru că este omul de încredere al lui Bernie Ecclestone: „Salvează echipe. Se duce unde îl trimite Ecclestone, Bernie nu se bagă. Fiul meu nu iese din cuvântul lui”. Media britanică nu este însă la fel de entuziasmată. Îl consideră pe stomatologul Colin Kolles un gropar de echipe în Formula 1.  Indiferent de gusturi, Kolles urma să fie directorul primei echipe românești de F1, Forza Rossa România F1 Team. Numele său apare în scrisoare de intenție trimisă de Ion Bazac la FIA în 23 decembrie 2013, iar facilitățile familiei Kolles de la Greding, un orășel bavarez situat între Ingolstadt și Nurnberg, sunt indicate de Bazac ca locul unde trebuia să se desfășoare activitatea tehnică a echipei românești susținută de Victor Ponta. Hala de la Greding e de altfel locul în care Cojocar își petrece majoritatea timpului.

Cojocar recunoaște că a fost și este folosit

Fostul fotbalist descoperit de Mircea Lucescu la Corvinul este încă pe hârtie director și patron la firma Caterham Sports Limited, aflată acum în insolvență. Deși compania deținea o echipă britanică de Formula 1, Caterham, Cojocar a cumpărat-o pe 23 septembrie 2014 pentru doar o liră sterlină! O afacere bună, ținând cont că directorul și patronul de Formula 1, Cojocar, este plătit de șefii lui, familia Kolles, cu 1.300 de euro pe lună, o sumă oricum cu 300 de euro mai mare decât cea pretinsă de fostul fotbalist în CV-ul depus în 2014 pe un site de locuri de muncă în străinătate.

Constantin Cojocar, pe vremea când lucra în Anglia, la fabrica echipei Caterham. Acum, el locuiește în Germania, într-un subsol din Ingolstadt

Da, ați citit bine! Un patron de Formula 1, fost șef de autogară la Brașov, a fost angajat de pe internet unde aplicase pentru un post de paznic într-un depozit. A fost recrutat de Romulus Kolles, alături de alți doi români, și adus ca „îngrijitor” la fabrica echipei Caterham de la Langley, Marea Britanie. Fiul lui Romulus, Colin, tocmai consiliase firma elvețiană fantomatică Engavest la cumpărarea Caterham de la omul de afaceri malaezian Tony Fernandes.

Cum a ajuns însă Cojocar din îngrijitor director și patron de Formula 1 în numai două luni? Media britanică a fost bulversată de enunțul de mai sus. „Am fost folosit, știu asta, dar stau pentru bani”, recunoaște fostul atacant. Țineți-vă însă bine! Urmează alte dezvăluiri care vă vor uimi. 

Oficial, Cojocar a cumpărat în septembrie 2014 firma Caterham Sports Limited, cu datorii de milioane de euro, de la compania Engavest, care – după cum am văzut – o cumpărase la rândul ei în iulie 2014 de la Tony Fernandes, afaceristul care patronează și echipa de fotbal engleză Queen”s Park Rangers. Engavest, o firmă de apartament înregistrată pe numele unui avocat din Elveția, avea acționariatul mascat, însă era consiliată de Colin Kolles. „Acționarii sunt arabo-elvețieni”, a fost singurul indiciu oferit de Kolles. La cumpărare, Engavest s-a angajat să achite datoriile acumulate de Caterham Sports Limited, însă Fernandes a acuzat că firma nu și-a respectat clauzele din contract. Acesta este momentul în care a început conflictul Kolles – Fernandes, aflat acum în faza de arbitraj într-un tribunal din Marea Britanie.

A aflat din presă ce a declarat la Curtea Supremă

În plin conflict, Engavest îi vinde Caterham pe o liră lui Constantin Cojocar, un român despre care media internațională nu avea habar. Atât Kolles cât și Fernandes au negat în septembrie 2014 orice legătură cu patronul român căzut din cer, însă conexiunea este acum clară. Kolles încerca să mascheze controlul asupra firmei prin instalarea unui om de încredere necunoscut de Fernandes. Cojocar își amintește: „Nu mi-au spus de insolvență, nu mi-au spus de nimic. Apoi, după două zile, mi-au zis să mă prezint la Londra, la avocat. La unul Willmer, mai era acolo un bătrîn care se ocupă de contabilitate. M-am simțit și prost, nu mi-au zis nimic. M-am dus în adidași și în blugi„. Cojocar, patron și director de doar 48 de ore, urma să introducă firma în insolvență. Începea sarabanda semnăturilor pe documente vârâte pe sub nas.

Acesta a fost momentul în care au apărut primele dezvăluiri ProSport din caz, preluate de site-urile britanice. Contactat de ProSport, Cojocar a recunoscut că lucrează pentru Colin Kolles, iar tatăl acestuia, Romulus, a susținut că fostul fotbalist de la Steaua a fost adus să spioneze angajații Caterham din fabrica de la Langley. La scurt timp după intrarea familiei Kolles în fabrică, 40 de angajați au fost concediați.

 „Noi am dat 40 de salariați afară fiindcă sunt 300, domnule, și toată ziua beau cafea. Eu am date scrise, am informații. Sunt poze cum stau la cafea, în loc să producă. Da, era belfereală la Caterham. Nu se fereau de ăștia ai mei care făceau pe muncitorii la început. Le-am spus să se ducă în Anglia să vadă dacă firma produce, dacă e rentabilă. Într-o seară erau peste 80 de persoane pe computere și câteodată se întrerupea curentul și ei nu făceau nimic. În Anglia, ești plătit după ce produci”
Romulus Kolles

Lucrurile devin și mai interesante. În noiembrie, media britanică a consemnat faptul că românul Cojocar a depus „mărturie sub jurământ” în fața Curții Supreme de la Londra în procesul de insolvență.  Iată declarația lui în fața magistraților:

„Am fost implicat alături de un consorțiu de investitori români care au întrezărit posibilitatea de a cumpăra Caterham Sports Limited, de a o curăța de datorii și de a vinde apoi servicii pentru curse către Forza Rossa. Intenția era să să vîndă sau să împrumute către 1MRT (firma 1MRT sau 1 Malaysian Racing Team deținea licența echipei Caterham, fiind compania mamă pentru Caterham Sports Limited) bunurile de care aceasta avea nevoie și să vîndă sau să împrumute către Forza Rossa bunurile care rămâneau. Compania avea nevoie de două milioane de lire pe săptămână pentru a supraviețui. Din nefericire, banii promiși de investitorii români care mă susțineau nu au mai venit. Înțeleg că Forza Rossa caută acum alte aranjamente pentru 2015, după ce mie mi-a fost imposibil să-i mai contactez pe investitori„.

Șocul vine acum. „Nu am dat nicio declarație în fața Curții Supreme din Londra! Am văzut și eu în presă ce aș fi declarat. L-am întrebat pe Colin: spune Cojocar care nu stă deloc liniștit. Își aduce aminte că, în Germania, a fost dus la un notar: „M-au pus să jur!”. Probabil, acesta este momentul în care a semnat declarația, dusă apoi de avocați la Curtea Supremă.

De ce se ferea Geoană să vorbească

La două luni după momentul în care, teoretic, a spulberat orice legătură între Caterham și Forza Rossa, Cojocar spune că proiectul lui Bazac, sprijinit de oameni importanți din România, e încă în picioare. „Dacă nu făcea Fernandes ce a făcut, totul era mutat în Germania, fabrica, tot. Vă spun că sută la sută vor intra. Sută la sută. Probabil în 2016„. Ironia constă în încercările disperate ale holdingului lui Bazac de a nega orice implicare în situația îndoielnică de la Caterham. De fapt, de la începutul investigației ProSport, Forza Rossa și oamenii politici din România au făcut un pact cu negarea.

Un exemplu. În luna ianuarie 2015, Mircea Geoană, un apropiat al lui Bazac, dar rivalul politic al lui Ponta, a fost contactat de reporteri pentru a fi întrebat despre proiectul Forza Rossa. Ziariștii nu aveau nici un indiciu despre implicarea sa în planurile lui Bazac. Geoană a răspuns că nu cunoaște nimic în plus față de ce a apărut în presă. Miercuri, 11 martie, însă, Ponta a dat o mână de ajutor investigației și a publicat pe un cont privat o scrisoare de susținere a lui Geoană pentru proiectul Forza Rossa, document de care presa nu avea habar. Actul este copiat cuvânt cu cuvânt după cel al premierului, cu diferența că Geoană scrie în engleză și Ponta în română.  Cineva le-a pus pe birou pentru semnare celor doi rivali politici un act tradus după ce a fost selectat inițial cu copy-paste. Amândurora li s-a părut oportun să informeze Federația Internațională a Automobilului că „interesele companiilor românești reprezintă un obiectiv strategic pentru statul român”, chiar dacă holdingul Forza Rossa al amicului comun Bazac este înregistrat într-o căsuță poștală din Nicosia, Cipru.

Scrisoarea lui Geoană nu este semnată deoarece este traducerea legalizată. Varianta în română are semnătura rivalului lui Victor Ponta. În josul paginii, se vede și semnătura traducătorului Rodica Maria Ghidu, cea despre care ProSport a informat încă din luna noiembrie 2014. Apariția ei poate fi citită aici.

Dacă Geoană semnează în calitate de fost  ministru și președinte al Senatului, Victor Ponta deconspiră și un actual politician care a semnat și el în dosarul de aplicație Forza Rossa. Acesta este șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, un prieten bun de-al lui Bazac. „Îl cunoaștem pe domnul Tăriceanu, ne-am întâlnit de câteva ori”, a dezvăluit Romulus Kolles pentru ProSport.

Scrisoarea președintelui Senatului, în fapt o variantă prescurtată a versiunii folosite de Ponta și Geoană

Să mai rămânem puțin în sfera politică, cea despre care Cojocar spune clar că se află în spatele proiectului lui Bazac. Timp de 3 luni, Nicolae Bănicioiu, ministrul considerat mâna dreaptă a lui Victor Ponta, a refuzat să răspundă la întrebarea „Pe banii cui a mers, în februarie 2014, la sediul tehnic al FIA de la Vaillery, lângă Geneva, pentru a discuta dosarul de aplicație Forza Rossa?”. Informația fusese publicată de respectabilul jurnalist britanic de Formula 1, Joe Saward, un om cu surse demne de încredere în motorsport.

Turistul Bănicioiu și vizita la sediul FIA

„Întrebați-l pe Bănicioiu!”, s-a eschivat premierul Ponta pe 25 noiembrie, în dialogul cu reporterii ProSport. Miercuri, 11 martie, actualul ministru al Sănătății, fost al Tineretului și Sportului, nu a mai putut evita întrebarea jurnalistului Gândul.info, Diana Marcu. „Am fost pe banii mei, eu mă duc în deplasări doar pe banii mei”, a răspuns Bănicioiu. Puteți vedea răspunsul complet în filmul alăturat.

Imediat după acest moment, într-un birou din clădirea Mediafax, ministrul care-și plătește singur deplasările atunci când merge să discute despre proiectele firmelor pentru care semnează documente de susținere a încercat să explice prezența sa la Geneva. „De fapt, nu la Geneva”. Poate la Paris, sediul administrativ al FIA? „Nu, nu am fost la Paris”. Atunci unde ați fost, domnule Bănicioiu?

Până la urmă, ministrul Sănătății a acceptat că a fost în Elveția, dar nu pentru proiectul Forza Rossa și a nu a condus o delegație, așa cum a scris Joe Saward. Bănicioiu a făcut concesia abia după ce a fost informat că doctorul Dieter Colin Kolles, șeful lui Cojocar și, coincidență amuzantă, tot stomatolog ca și ministrul, a declarat că s-a întâlnit cu el la sediul tehnic al FIA: „Domnul Bănicioiu a fost acolo ca să spună că România s-ar bucura dacă acest proiect privat ar putea să primească intrarea„.

Ce zice însă Bănicioiu? „Da, m-am întâlnit cu domnul Kolles la FIA. Am fost acolo să discut despre conflictul intern dintre Automobil Clubul Român și FRAS, Federația Română de Automobilism Sportiv. Știți că e un conflict între ei„. Situația nu e nouă, federația condusă până de curând de Ovidiu Mazilu, care a pierdut alegerile în fața lui Noris Măgeanu, nu este recunoscută de FIA, iar Bănicioiu susține că a plecat pe banii săi să rezolve diferendul. Ce spune însă Mazilu? „Nu se poate! Așa a spus? Noi n-am știut de această deplasare, nu ne-a anunțat nimeni și nu ne-a chemat nimeni la această discuție de la FIA„.

Așadar, ministrul, de fapt turistul Bănicioiu, a mers la sediul tehnic al FIA de la Geneva să discute despre un caz fără să aibă o comunicare oficială cu una dintre părțile implicate. „Într-adevăr, m-au întrebat și despre Forza Rossa”, face el o concesie. Și dacă tot era acolo, s-a întâlnit și cu Dieter Colin Kolles, omul cheie din proiectul Forza Rossa și din haosul de la Caterham, cel care spune altceva decât Bănicioiu. Declarațiile nu se leagă, iar fostul ministru al Tineretului și Sportului lasă senzație că ascunde ceva, la fel ca șeful său, Victor Ponta.

„Mașinile Forza Rossa ar fi urmat să înceapă în Formula 1 sub numele de Caterham din cauză că schimbarea numelui șasiului nu e facilă, chiar dacă unele echipe nu-și mai numesc monoposturile după denumirea echipei ci folosesc inițiale pentru a facilita eventualul transfer de proprietate. Monoposturile Red Bull și cele ale Toro Rosso sunt cunoscute de fapt ca RBR și STR dar sunt marketate inteligent ca Red Bull și Toro Rosso. Astfel, dacă 1MRT ar fi devenit proprietate românească, operațiunile ar fi fost derulate de companii independente, controlate de cumpărătorii Caterham. De aceea au cumpărat echipa. Exista un plan clar de afaceri în spatele ideii. Guvernul României ar fi trebuit astfel să asigure apoi doar finanțarea și sponsorizarea”
Jurnalistul britanic Joe Saward, februarie 2014

Bănicioiu și Ponta au semnat acte de susținere a proiectului lui Bazac. Amândoi neagă însă vehement angajarea banilor publici, lucru demonstrat și de documentele iscălite. „Recomandări”, ține să precizeze Bănicioiu, clipind des din spatele ochelarilor. Conform legii, „recomandările” din acest caz sunt documente: hârtiile A4 au antetul unor instituții publice, ștampile și semnături ale unor miniștri. E o nuanță pe care Bănicioiu vrea să o evite.

Bănicioiu se distanțează: „Noi habar n-avem ce a făcut Bazac„

Cei doi miniștri vor să se delimiteze clar de turnura neplăcută luată de cazul Forza Rossa – Caterham. „Eu nu știu nimic despre Caterham. Nu e treaba noastră. Eu am semnat pentru o echipă românească, iar la momentul acela nu era nicio echipă, era vorba de un viitor proiect. Noi habar n-avem ce a făcut Bazac”.

Conform declarațiilor lui Cojocar, Bazac și Kolles au de fapt susținerea totală a politicienilor români. În plus, într-un cont bancar din Elveția au apărut și 50 de milioane de euro, bani trimiși din România așa cum susține Cojocar mai sus. Elveția este țara în care, dacă vă aduceți aminte, a apărut firma de apartament Engavest, redenumită pe 31 august 2014 în CF1 Grand Prix Holdings Ltd, și care a generat două firme și în Marea Britanie, CF1 Grand Prix Limited și CF1 Motorsport Limited, controlate de oameni de încredere de-ai lui Kolles. Este ceea ce jurnaliștii britanici au numit „Grupul C”, firmele care urmau să preia controlul asupra Caterham și să pregătească terenul Forza Rossa. Cojocar: „Colin nu mi-a spus tot. Nu știu exact cine a trimis bani, dar știu că au venit prin Engavest. Ponta nu dă banii, sunt alții cu bani. Nu cred că-și permitea Ponta să bage banii publici. Poate doar dacă ieșea președinte”. Întrebat despre acești bani, Colin Kolles a râs: „Nu sunt 50 de milioane, un miliard! De fapt, mai multe miliarde. De la Ceaușescu”.

Să recapitulăm. Forza Rossa a anunțat că nu mai participă în 2015 în Formula 1, dar nu a răspuns la întrebarea legată de 2016. Echipa Caterham a dispărut, la fel și unele dintre bunurile firmei, iar alte bunuri sunt scoase la vânzare pentru recuperarea datoriilor. Cojocar e un director-patron  de fostă echipă de F1, Kolles e în litigiu cu Fernandes și cere daune de zeci de milioane de euro. Se mai realizează proiectul Forza Rossa?

Ion Bazac, un fost politician devenit afacerist, care a reușit să mobilizeze demnitari importanți pentru a-i susține proiectul. Toți îi sunt prieteni

Kolles: „M-am întâlnit cu Ponta!”. Ponta: „Nu m-am întâlnit niciodată cu Kolles”

„Formula 1 e moartă din partea mea. Caterham este dusă, nu mai există. E moartă, închisă”, spune Kolles, același care în octombrie 2014 nega în media britanică orice legătură cu Cojocar. În decembrie, Kolles declarase însă: „Din partea noastră, Forza Rossa poate intra în 2016 în Formula 1. Da. Cum am reușit să construim o mașină de LMP1 în două săptămâni după ce a luat foc, așa putem construi și mașini de Formula 1. Firma mea este una dintre cele mai mari infrastructuri în motorsport din Europa”.

Sponsorizările pentru Forza Rossa urmau să vină, în majoritate, de la firme străine care aveau interese să investească în România
Colin Kolles

Ce s-a schimbat din decembrie până acum? Romulus Kolles, tatăl lui Colin, contactat zilele trecute de ProSport: „Fiul meu s-a întâlnit recent cu Ponta și cu un om de afaceri important. Mai multe nu pot să vă spun. Cine știe, poate vor reuși să facă ceva cu Forza Rossa”. Cojocar a pomenit la un moment dat numele „Ghiță”, dar oare el este omul de afaceri care s-a întâlnit cu Ponta și Kolles? Contactat, Colin Kolles a spus: „Da, e adevărat că m-am văzut cu Ponta, însă nu am discutat despre Formula 1 sau despre motorsport. Nu vă pot spune altceva”. Nicio vorbă despre un om de afaceri. Bomba vine din nou pe SMS, de la Victor Ponta, la fel ca în noiembrie 2015. Contactat de ProSport, premierul a răspuns categoric, joi, la 12:42:

 „NU m-am intalnit NICIODATĂ‚ cu DL Kolles”

Frământat de îndoieli, Cojocar spune că, din noiembrie, Colin Kolles nu a mai discutat cu el despre Formula 1. Mai are însă o informație, pe care susține că i-a spus-o patronul său: „Ponta e implicat pentru fiul său. Vrea să-l facă pilot de Formula 1. L-a înscris la o școală de pilotaj din Elveția”. ProSport a încercat să verifice informația de la Romulus Kolles: „Nu știu nimic despre asta, dar dacă l-a dat, l-a dat în Elveția”.

Informația l-a iritat teribil pe premier care neagă categoric:

„Fiul meu nu a fost NICIODATA la o scoala de pilotaj din afara tarii – si dealtfel nu a fost in viata lui in Elvetia! Inteleg ca dvs puteti scrie orice lucru despre mine, oricat de neadevarat sau aberant, imi este indiferent. Daca insa veti publica lucruri total si evident neadevarate despre un minor voi apela la toate caile legale pt a atrage responsabilitatea dvs. Sper sa pastrati demersal dvs la nivelul politic de pana acum și sa nu il extindeti la copii”.

ProSport i-a trimis un mesaj de răspuns premierul prin care îl asigură că demersul este unul strict jurnalistic și nu vizează activitatea politică a premierului sau viața personală a sa și a familiei. Ziariștii ProSport i-au solicitat lui Victor Ponta un interviu pentru a lămuri toate aspectele neclare din implicarea membrilor Guvernului pe care îl conduce în activitățile de susținere a proiectului firmei private Forza Rossa. Răspunsul nu a venit încă.

Dă click pe imaginea de mai jos pentru a citi firul  investigației Forza Rossa într-un format nou pentru media sportivă din România.

UPDATE Forza Rossa, compania lui Ion Bazac, a trimis joi seară două comunicate oficiale. Primul, la ora 18:00, cel de-al doilea, la ora 21:00. Iată conținutul lor integral:

 Poziție publică – Grup Forza Rossa

București, 12.03.2015

În ultima perioadă, în spațiul public, au fost vehiculate mai multe informații legate de proiectul Grupului Forza Rossa de a promova o echipă românească în cadrul Campionatului Mondial de Formula 1.

Din păcate, în anumite ocazii, informațiile vehiculate au afectat atât imaginea și reputația Grupului Forza Rossa, cât și a unui brand de prestigiu global, Ferrari.

Ca atare, pentru a lămuri orice neclaritate legată de acest proiect, în spiritul transparenței de care am dat dovadă cu fiecare ocazie, dorim să facem următoarele precizări:

– Proiectul de participare în Campionatul Mondial de Formula 1 este unul integral privat. Acesta a reprezentat o inițiativă privată demarată în urma procesului de selecție organizat de FIA în a doua jumătate a anului 2013, încheiată în anul 2014, care a avut drept scop acceptarea candidaturii Grupului Forza Rossa în cadrul campionatului de Formula 1, cu o echipă complet nouă.

Această inițiativă a fost inițiată și susținută cu bună credință de Grupul Forza Rossa și de către dl. dr. Ion Bazac, în calitate de acționar al Grupului Forza Rossa. Procesul a fost abandonat în cursul anului 2014 din cauza imposibilității îndeplinirii condițiilor impuse de FIA.

– Dosarul de aplicație a fost depus la FIA în data de 23 decembrie 2013, sub semnătura exclusivă a domnului dr. Ion Bazac, președinte al Grupului Forza Rossa. Fiind vorba despre un proiect de relevanță și importanță națională, acesta a primit încurajarea și susținerea simbolică din partea mai multor persoane, susținere uzuală, pur formală, declarativă și neangajantă.

Proiectul a fost gândit și structurat ca fiind unul 100% privat, iar în legătură cu acesta nu s-au derulat nici un fel de operațiuni sau tranzacții financiare, cu excepția plății taxei de înscriere a candidaturii.

– Singura tranzacție financiară în legătură cu proiectul Forza Rossa F1 a fost plata unei sume de 130.000 de dolari, solicitată de FIA ca taxă de înscriere a aplicației și achitată de Grupul Forza Rossa.

– Dl. Colin Kolles a fost implicat în mod activ în proiectul Forza Rossa F1, asumându-și rolul de team manager în cadrul viitoarei echipe. Angajamentul de a participa activ presupunea inclusiv contribuția unei echipe de specialiști și a unor resurse materiale specifice unei participări în cadrul campionatelor de Formula 1.

Menționăm că dl. Colin Kolles este un om de afaceri independent, care desfășoara activități în privința cărora Grupul Forza Rossa nu poate decide și pe care nu le poate influența. Grupul Forza Rossa nu a participat, direct sau indirect, în nici o inițiativă sau acțiune care a vizat în orice mod echipa Caterham.

– În luna iulie 2014 proiectul a fost sistat din cauza imposibilității îndeplinirii condițiilor impuse de FIA.

Ne exprimăm speranța că aceste informații au permis clarificarea tuturor elementelor de interes public și în același timp dorim să reiterăm deplina transparență și disponibilitate a Grupului Forza Rossa de a răspunde solicitărilor viitoare formulate cu bună credință și netendențios sau în scopuri străine activității jurnalistice.

Grupul Forza Rossa dezminte cu tărie orice legatură sau conexiune care ar putea fi făcută în mod indirect, pe baza unor supoziții sau presupuneri care nu corespund realității.

Nu în ultimul rând, dorim să precizăm că, pe viitor, față de faptul că în mod repetat am prezentat situația reală și obiectivă, fără ca aceasta să fie luată în considerare în vreun fel, vom acționa pentru a sancționa pe cale legală, prin acțiuni în justiție, demersurile care vor aduce atingere publică reputației personale a dl. dr. Ion Bazac, imaginii Grupului Forza Rossa, sau a brandului Ferrari.

12 martie 2015 Grupul Forza Rossa

Președinte

Ion I. Bazac

In urma informatiilor aparute in aceasta seara, cu privire la implicarea Grupului Forza Rossa in cazul Caterham, dorim sa va mentionam ca Grupul Forza Rossa nu a participat, direct sau indirect, in nici o initiativa sau actiune care a vizat in orice mod echipa Caterham. In acelasi timp, in legatura cu proiectul Forza Rossa F1 nu s-au derulat nici un fel de operațiuni sau tranzacții financiare, cu excepția plății taxei de înscriere a candidaturii, in valoare de 130.000 de dolari, suma actitata integral de catre Grupul Forza Rossa.

In cazul in care materialele aparute recent in presa se dovedesc a fi adevarate, Grupul Forza Rossa isi rezerva dreptul de a proteja imaginea si reputatia companiei, prin actionarea in judecata a domnului Cojocar pentru declaratiile facute.