Considerat inițial un show al teribiliștilor, driftul a prins contur și în țara noastră și tinde spre profesionism, așa cum se întâmplă în Japonia, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, acolo unde zeci de mii de spectatori asistă la fiecare cursă. După ce mai bine de un deceniu competițiile au fost limitate din punct de vedere al infrastructurii, cea mai spectaculoasă aripă a motorsportului a fost recunoscută în mod oficial de autorități ca și probă de sportivă, în cadrul Federației Română de Automobilism Sportiv fiind deja înființată Comisia de Drift, al cărei președinte este Denis Manea.
Marius Mitrache este unul dintre cei mai vechi piloți din România: el făcea primele demonstrații la începutul anilor 2000, împreună cu Sorin Ene. „Îți dai seama cum era, ne distram și noi în spații unde publicul nu prea avea acces, erau derapaje controlate în jurul unui punct fix, cam atât. Nu era drift în adevăratul sens al cuvântului, noi îl numeam freestyle fiindcă nu eram la curent cu ce se întâmplă în afară. Lucrurile s-au schimbat la 180 de grade între timp„, povestește unul dintre pionierii acestui sport în România. Primul contact al piloților autohtoni cu driftul profesionist a avut loc în 2006, în țara vecină, Ungaria, iar atunci a fost și momentul în care s-au pus bazele acestui sport în România. „Am auzit de la diverși că în Ungaria e un campionat foarte puternic. Am fost cu alți trei piloți de la noi să vedem care e ideea. Am rămas un pic șocați, era diferență uriașă față de nivelul de la noi, dar a fost o lecție și am avut multe de învățat. Atunci am început să ne organizăm și noi”, explică Mitrache. 2008, anul primului eveniment în România
Piatra de temelie a driftului în România s-a turnat în 2008, în cadrul unui eveniment de tunning de la Pavilionului Romexpo din București. Marius Mitrache, împreună cu Florin Cosmuță și Sorin Ene, au organizat un show demonstrativ la care au fost invitați și piloți din străinătate. „A fost primit extraordinar de public, așa că că ne-am hotărât să facem pasul următor, să avem mașini mai performante și să organizăm mai des competiții„, mai povestește unul dintre „tăticii” driftului din România. Un an mai târziu aveau loc primele concursuri de drift, iar în 2010 a fost organizat și primul campionat național, câștigat de Traian Bușe, urmat în clasament de Marius Mitrache și Călin Ciortan. La scurt timp, au fost consemnate și primele participări internaționale. „După 2008, fenomenul a luat avânt, numărul de piloți a crescut, nivelul nostru era mult mai ridicat, așa că am fost la mai multe etape din Campionatul European, acolo unde nu ne-am făcut de râs, deși adversarii noștri aveau mașini super-pregătite„, adaugă Mitrache. Driful a continuat să progreseze, iar în același an, la Cluj, a avut loc prima etapă de King of Europe în România, așa cum e denumit Campionatul European de drift, iar în 2011, la București, și un Grand Prix la care au participat cei mai buni piloți din Europa. „Nivelul a fost enorm. Țin minte că eu am fost singurul român care a trecut de calificări, însă acel eveniment ne-a ajutat pe toți să progresăm„, mai povestește acesta. Avem deja campioni europeni
Dublu campion național, în 2012 și 2013, Călin Ciortan este în prezent cel mai bine cotat pilot român în driftul european, iar anul trecut s-a clasat pe locul 7 în King of Europe. Bucureșteanul însă se poate lăuda și cu faptul că în 2010 a terminat pe locul 3 în cea mai importantă competiție continentală, iar în 2011 (n.r. împreună cu Nicolae Dobre) și 2013 (n.r. alături de un italian) a ieșit campion european pe echipe. România a reușit să facă un pas enorm inclusiv la feminin, acolo unde Ramona Rusu, prima femeie-pilot de drift din țara noastră, a câștigat Queen of Europe în 2014. De anul acesta, ambii piloți vor reveni în competițiile interne, anunțându-și prezența în viitorul campionat național. Driftul a devenit, oficial, sport
După patru ani în care driftul românesc a progresat calitativ, atât piloții, cât și mașinile reușind să se apropie de nivelul european, dar organizatoric a întâmpinat probleme, acum beneficiază inclusiv de sprijinul autorităților, care au sesizat potențialul pe care acest sport îl are pentru promovarea turistică. Astfel, la sfârșitul anului trecut, driftul a fost recunoscut oficial ca sport de Federația Română de Automobilism Sportiv și Ministerul Tineretului și Sportului. La nivelul FRAS a fost înființată Comisia de Drift, condusă de Denis Manea. „A fost o muncă titanică dusă în ultimii doi ani de când am înființat clubul Romanian Drift Community, însă ne bucurăm că am primit sprijin și încredere din partea FRAS și de aceea îi mulțumim președintelui Norris Măgeanu„, a afirmat Denis Manea. Pentru 2016, Romanian Drift Community, clubul desemnat să organizeze campionatul național, a anunțat că vor avea loc 5 etape, dar și un Grand Prix, trei dintre evenimente urmând să aibă loc la București. În premieră a fost creat și un regulament pentru competiții, iar piloții care se înscriu în campionat, nu pot participa fără o licență din partea FRAS. Academia pentru drift
Romanian Drift Community, clubul care a reușit să introducă în premieră driftul printre sporturile cu motor din România, a anunțat și înființarea Academiei de Drift, pentru a da posibilitatea formării unei noi generații de piloți. Primii antrenori sunt Marius Mitrache, pentru zona de Sud, cel care are deja experiență în formarea de piloți, acesta lansându-i pe Iulian Jumuga și Alfredo Martinez, și Gabriel Imre, pentru zona Ardeal. De asemenea, în perioada următoare, urmează să fie anunțate și numele celorlalți antrenori pentru a acoperi întreaga țară. „Este un proiect pe care mizăm, încercăm și o educare a publicului. Pentru unii poate fi doar un mod de relaxare, însă pentru alții poate fi o viitoare carieră. În plus, foarte important este faptul că va fi practicat într-un cadru sigur, departe de stradă, respectând toate standardele internaționale„, a explicat Andrei Balica, inițiatorul proiectului și președintele Romanian Drift Community.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER