Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
Pe 13 septembrie debutează un campionat cu adevărat inedit de motorsport: întâia competiție de monoposturi electrice. Primul sezon al Formulei E va conține 10 etape, cu 9 mai puțin decât în Marele Circ. Un bolid va atinge o viteză maximă de 225 km/h, iar zgomotul motorului va ajunge la 80 de decibeli
Formula E, prima competiție importantă de monoposturi propulsate exclusiv electric, va debuta pe 13 septembrie. Cel mai nou proiect FIA are un obiectiv clar: performanță în domeniul inovației motorizării electrice cu resurse și cheltuieli minime și popularea șoselelor cu cât mai multe mașini „electrice”. Pe lângă Formula 1, supranumită „regina motorsportului”, „Formula E(co)” sau „Formula E(lectrică)” pare un Campionat Mondial în miniatură, de jucărie. De la calendarul competițional, până la bugete, de la zgomotul motoarelor până la durata unui „week-end de cursă”, de la echipa din motorhome până la numărul de „admiratori” de pe rețelele de socializare – toate reperele familiare iubitorilor sporturilor cu motor sunt bulversate. Bolizii vor arăta similar cu monoposturile pilotate de Vettel, Hamilton sau Alonso, dar costurile și performanțele vor fi complet diferite. Dacă în Formula 1, bugetul unui sezon se apropie de un miliard de euro, costul total de funcționare al Formulei E va fi de 40 de milioane de euro, potrivit pitpass.com, adică o sumă de peste două ori mai mică decât bugetul preconizat pentru prima echipă românească din Formula 1 – Forza Rossa.
1.200 de mașini electrice au intrat în circulație în Germania
Potrivit unui raport de sustenabilitate și a unei analize a potențialului Formulei E, realizat de renumita firmă Ernst & Young, noua competiție ar urma să producă o creștere a parcului auto cu motorizare electrică cu 70 de milioane de unități până în 2040. Practic, Formula E ar trebui să mărească rata de creștere a unei piețe care începând cu 2010 înregistrează progrese semnificative. Încasările rezultate ar trebui să depășească 142 de miliarde de euro, potrivit aceluiași studiu, dat publicității de site-ul fiaformulae.com. În termeni de efect asupra mediului, Formula E ar trebui să reducă, în 40 de ani, consumul a 900 de milioane de dioxid de carbon, echivalentul emisiilor de CO2 din Italia pentru doi ani de zile. „Din punctul meu de vedere, mașina electrică reprezintă viitorul motorizărilor în marile orașe”, explică ideea acestui proiect de doi ani, care devine realitate în toamna acetui an, Jean Todt, președintele Federației Internaționale de Automobilism.
Campionatul mondial al Formulei E este un proiect care a prins contur în ultimii doi ani Donington este laboratorul Formulei E. La propriu. Primul sezon a fost gândit în logica unui episod-pilot. Spectatorii sunt familiarizați cu personajele, actorii principali, subiectul prinde contur. În egală măsură, constructorii au primit timp de acomodare. Pentru a evita investiții în eter, dar și rateuri majore care să scoată din start din joc mașini de pe grila de start, debutul Formulei E va consta într-un campionat în care toate echipele folosesc aceeași mașină de bază. Ca în GP2, GP3, sau Formulele monomarcă: aceeași motorizare, aceeași cutie de viteze, aceleași pneuri, aceleași circuite electrice. Mai mult, Formula E sfidează parcă ostentativ temerile motorsportului mondial privind spionajul inter-echipe, intensificate de scandalul de spionaj din 2007 din Formula 1. Episodul l-a avut ca personaj central pe fostul inginer al scuderiei Ferrari, Nigel Stepney, și s-a soldat cu cea mai mare amendă din istoria acestui sport (100 de milioane de dolari), după ce echipa italiană a fost declarată victima unui furt intelectual, săvârșit de McLaren Mercedes. Astfel, începând de la 1 mai, cele zece echipe înscrise în primul sezon al Formulei E au cartierele generale la câțiva metri distanță, la Donington Park. Britanicii au investit, potrivit informațiilor publicate de leicestermercury.co.uk, nu mai puțin de 7,2 milioane de euro pentru un complex nou, în imediata apropiere a circuitului, de peste 4.000 de metri pătrați. „Este o recunoaștere a importanței Regatului Unit și a Europei în istoria sporturilor cu motor”, afirmă proprietarul circuitului. Formula E se naște într-adevăr tot în Regat, la doar puțin peste 100 de km de leagănul Formulei 1, Silverstone, acolo unde în 1950 debuta și Campionatul Mondial al Formulei 1.
Harta Formulei E – cine investește, cine primește această competiție Formula E este o competiție mondială în adevăratul sens al cuvântului. Dintre cele zece echipe, două reprezintă Statele Unite ale Americii, una Japonia și una China, o premieră în campionatele importante FIA. China reprezintă o piesă importantă pe piața mașinilor motorizate electric. Potrivit informațiilor AFP și theguardian.com, autoritățile chineze au luat decizia de a scuti de taxe până la finalul lui 2017 pe toți cei care își achiziționează un astfel de model. Potrivit acelorași surse, China și-a impus ca până în 2020, parcul auto cu motorizare electrică să atingă pragul de 5 milioane de exemplare, de la 70.000 câte se află acum pe teritoriul celei mai populate țări de pe glob. China punctează enorm la un alt capitol – reprezentativ pentru scopul acestei competiției. Pe teritoriul său sunt populare vehiculele de mică viteză, care nu intră oficial în rândul vehiculelor (în jur de 60 de km/h viteza de vârf). Japonia, cu modelul Nissan, este cea mai mare producătoare de mașini electrice, fapt care justifică prezența în această nouă competiție.
220 de puncte publice de alimentare sunt puse la dispoziția celor care au un astfel de model de mașină
30% din bugetul Formulei 1 vine din taxa de înscriere a etapelor în calendar: orașele plătesc. Formula E suportă și integral organizarea Costurile participării în Formula 1 sunt extrem de ridicate, bugetul anunțat de exemplu pentru înscrierea uni echipe în campionat, fiind de aproximativ 100 de milioane de dolari. Organizatorii fiecărei țări plătesc și ei pentru a avea F1 în timp ce veniturile se rezumă, în principal, la încasările din vânzarea biletelor și niciodată procentual în funcție de profit sau încasări, potrivit Forbes. De aceea, printre cele 19 curse din actualul calendar de Formula 1 se regăsesc, în postura de gazdă, opt dintre țările din Top 10 state cu cel mai mare Produs Intern Brut (PIB).Tocmai de aceea țările europene au pierdut dominația circuitelor din Formula 1: Franța sau Germania și-au pierdut locul în calendar, incapabile să susțină taxele și să mai obțină și profit, iar noile destinații vizează Orientul Apropiat și Mijlociu.
Franța a fost nevoită să renunțe în 2008 la Grand-Prix-ul organizat, tradițional, la Magny Cours, iar Germania a rămas cu un singur circuit în calendar, renunțând la organizarea Marelui Premiu al Europei. Turcia a pierdut locul din calendarul mondial de F1, după șapte ediții, în 2009. Au refuzat plata celor 26 de milioane de dolari și nu au reînnoit acordul de participare în Formula 1, potrivit The Guardian.
Minimum de costuri Formula E este gândită ca o competiție care limitează costurile organizatorilor. Cerința conducerii finanțate în principal pe filieră asiatică sunt acelea ca organizatorii să asigure prezența în locuri cât mai vizibile și mai importante ale orașelor lor, să acorde ore de vârf evenimentului, care, spre deosebire de toate celelalte competiții FIA acaparează un week-end întreg, poate chiar de 4 zile. Organizatorii primesc sprijin logistic pentru amenajarea circuitului și păstrează veniturile, având obligația de a promova, susține și căuta sponsori pentru eveniment.
Când fanii decid dueluri pe pistă Formula E caută să atingă un capital important de simpatizanți, mizând pe cartea engagementului fanilor. Astfel, competiția vine cu o idee inedită în lumea sportului profesionist. Într-o lume în care se caută egalitatea de șanse și obținerea unor condiții de concurs cât mai apropiate, Formula E rupe din nou barierele, introducând benevol un factor de inegalitate evident. Înaintea fiecărui week-end de cursă, fanii sunt invitați să decidă, prin vot, trei piloți care vor avea apoi în cursă, timp de 5 secunde, la un moment ales de ei, 30 de KW în plus putere a motorului, în cadrul unui „power boost”.
În condițiile în care toate cursele se aleargă pe circuite stradale, pe care depășirile sunt mai grele, un astfel de plus, bine plasat de o minte cu viziune strategică, poate decide chiar o cursă, pornind de la premisa că între două monoposturi de valori apropiate depășirile pe șosea sunt mai grele și datorită gradului superior de risc implicat. „Nu cred că în cele din urmă putem vorbi de un impact la rezultatul final”, aprecia președintele FIA, francezul Jean Todt. „Cred în această inițiativă prietenoasă, inedită și proaspătă. Cred că astfel vom crea o legătură mai puternică între fani și piloți”, a încheiat oficialul FIA.
Formula E – „cimitirul elefanților” Formulei 1?
10 dintre piloții confirmați în Formula E sunt foști piloți care au alergat cel puțin un sezon în Formula 1. De la veterani retrași din cauza vârstei din cockpit-ul unui monopost din Marele Circ, precum Nick Heidfeld (37 de ani – cu 183 de starturi în Formula 1) sau Jarno Trulli (40 de ani – 252 starturi în F1), până la tinere speranțe ale sportului cu motor care nu au reușit să se impună în competiția regină – precum Jamie Alguersuari, Bruno Senna sau Nelson Piquet Jr. – toți și-au găsit un volan în noua competiție de monoposturi. În plus două dintre volane le revin unor femei. (*unul dintre locurile de titular ale echipei Andretti Formula E rămâne încă neconfirmat oficial)
Articol scris de Cezara Paraschiv
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER