Moștenirea lui Ayrton. 25 de ani de la moartea lui Senna și accidentul care a schimbat Formula 1. Povestea omului care a pus condiții înainte de a urca într-un cockpit de F1: banda adezivă pe radiator, izolarea, crezul și pariurile

„Cei care mor în floarea vârstei devin nemuritori, plasați cumva într-o tinerețe veșnică. Timpul nu-l mai poate atinge. Ayrton Senna va rămâne întotdeauna bărbatul sportiv, carismatic și prezentabil, care se îndrepta spre grila de start, pe 1 mai 1994. Nu va fi niciodată măcar cu o zi mai bătrân.”

Sunt cuvintele lui Christopher Hilton, autor al unei serii de cărți biografice dedicate celui care, pentru milioane de oameni, este definiția talentului, a măreției și a unor zile romantice ale motorsportului. L-au iubit fanii, l-au iubit și jurnaliștii vremii. A fost genial. Este al doilea nume care a tatuat pe suflete de copii, adolescenți, tineri și oameni cu multe primăveri un „S” nemuritor. După Superman. Totuși, pentru Formula 1, există doar faimosul logo „dublu S”. Ah, și ce-i mai plăceau lui Ayrton Senna imposibilele depășiri șerpuitoare, șicanele… Adversarilor li se părea că brazilianul are patru mâini și patru picioare la volan – cum spunea, plastic, James Watson, că apare în același timp în ambele retrovizoare. A murit însă la 34 de ani, 1 lună și 10 zile. Era în fruntea Marelui Premiu al statului San Marino, în al 11-lea său sezon în competiția regină a motorsportului.

„Nu e posibil. Sau este?”

1 mai 1994 este ziua care a schimbat fața Formulei 1. Moartea geniului Marelui Circ a marcat o generație de fani și de piloți. Tragedia din urmă cu 25 de ani a schimbat regulile și a determinat forurile mondiale să înceapă o luptă acerbă pentru securitate. Măsurile luate ca urmare a weekendului de la Imola, unul în care și-au pierdut viața doi piloți – austriacul Roland Ratzenberger, victimă în calificări, apoi brazilianul Ayrton Senna – au făcut posibil ca de exemplu, Felipe Massa – după accidentul din Ungaria, din 2009, sau Fernando Alonso, după ce a decolat cu monopostul după start, la Spa, anul trecut, trecând în zbor peste capul lui Charles Leclerc, să scape cu viață. Pentru Jules Bianchi, la Suzuka, în 2014, măsurile nu au fost de ajuns, francezul fiind, după Imola 1994, singurul pilot care și-a mai pierdut viața în urma unui accident suferit într-un weekend de Grand Prix al F1.

Pentru această față a Formulei 1 s-a plătit cu viața unuia dintre cei mai iubiți piloți. Triplu campion mondial, Ayrton Senna a ieșit din scenă în cursa a treia a sezonului 1994, în turul al șaptelea, înainte de a avea șansa de a purta, pentru istorie, ceea ce mulți speculează că ar fi trebuit să fie o rivalitate seducătoare cu Michael Schumacher (germanul a devenit cel mai titrat campion al F1, cu șapte coroane, cucerind un prim titlu mondial chiar la finele lui 1994).

• Ancheta oficială a stabilit că Ayrton Senna a murit pe loc, la impact, în virajul Tamburello, ucis de debriuri care i-au perforat casca. Accidentul a durat 1,8 secunde, mai puțin decât le-ar fi luat fanilor, în tribune, să îi strige numele.

Christopher Hilton scria, în versiunea din 2004 a biografiei brazilianului, „Senna, povestea completă” – un omagiu la împlinirea a zece ani de la tragedia de la Imola: „Ceea ce l-a diferențiat pe Senna de ceilalți a fost că, și la aceste viteze uriașe, el era capabil să facă lucruri care rămân extraordinare. Într-un fel, totul i se revela, cu încetinitorul, atât de încet, încât prin capacitățile sale mentale, el putea juca rolul unui aparat care înregistrează datele, putând să-și amintească maniera în care se comportase mașina. Era un dar„.

ȘTIAȚI CĂ‚…? Senna este numele de fată al mamei lui Ayrton? Numele complet al triplului campion mondial din F1 este Ayrton Senna da Silva. În 1982, pilotul a decis să renunțe la al doilea nume, considerându-l unul prea comun în Brazilia natală.

Caracterizat de oamenii din motorsport, încă din perioada de karting, drept un individualist și un perfecționist pentru care nu exista decât locul întâi, Senna a fost pilotul care voia cea mai bună mașină, dar care știa exact și toate trucurile. Știa mecanică, știa să descrie mecanicilor problemele, sesizând chiar și diferențe imperceptibile. Știa ce vrea. A fost un puști timid, la limita introvertirii. Refuza, la început, contactul și plăcerile vieții alături de colegii de paddock. Dacă mergea la piscină, rămânea pe șezlong. Dacă ieșea în oraș, era tăcut. Vorbea însă agresiv cu volanul în mână. Își mustra rivalii. Și-a cizelat însă imaginea, atitudinea, iar în F1 a fost reținut de oamenii din echipă drept un tip care avea și umor în rarele momente în care dădea puțin la o parte gândurile despre mașină și timpi. La 25 de ani de la moartea sa, povestea pilotului devenit erou și simbol rămâne vie. Omul Senna fascinează, la nivelul la care o făcuse și pilotul Senna.

ȘTIAȚI CĂ‚…? La începuturi, Senna a urmat cursurile unei școli de pilotaj renumită în Sao Paulo, însă a fost descris drept un cursant mediocru, fiind mai curând interesant să obțină nota de trecere la fiecare examen. Pe pista de karting era însă mereu cel mai rapid, avea o dubiță proprie, cu șofer-mecanic, Ayrton fiind la rândul său extrem de implicat în lucrul la mașină. Spre deosebire de ceilalți copii însă, karturile sale erau făcute de un spaniol, bunul său prieten Tche.

Drumul spre Formula 1. Du-te-vino, izolare, geniu și o condiție la semnarea primului contract: „Dacă mașina nu e suficient de bună și mă împiedicați să mă mut la altă echipă, renunț la curse”

Ayrton Senna a venit în Europa, la 18 ani. Prima oprire: Italia. Angelo Parilla i-a cerut 6-7.000 de dolari pentru un kart produs de firma familiei sale, cu tot cu staff. Într-un restaurant milanez, Ayrton s-a îndrăgostit atât de spaghetele carbonara, cât și de carnea de porc. A refuzat însă să bea altceva decât apă – obiciei pe care l-a păstrat la dineurile din ce în ce mai sofisticate din paddock-ul Formulei 1, spre surprinderea multora.

Abia după șapte ani, Senna a început să vorbească în mod confortabil în engleză. Pe pistă însă a uimit din prima: pilotând în premieră pe pneuri moi Bridgestone, a egalat timpii piloților consacrați la Parma, însă se auto-izola în afara pistei.

„Era plăcut să concurezi împotriva lui Senna. Îl consideram însă prea sever cu el însuși. Am văzut curse în care a ieșit de pe circuit, a fost dus la spital, s-a întors și a concurat din nou. Îmi amintesc că la Jesolo (n.r. – mai, 1979, la karting) mecanicii au trebuit să îl urce în cockpit ca să concureze. Nu-ți venea să crezi ce așteptări avea de la el însuși. În cursa aceea, s-a accidentat de patru ori. Era sever cu echipa, sever cu mecanicii, dar și sever cu el însuși. Dar așa cred că trebuie să fie un pilot de curse”
Peter de Brujin, pilot olandez, fost adversar al lui Ayrton Senna, în karting

ȘTIAȚI CĂ‚…? Una dintre marile dezamăgiri ale carierei lui Ayrton Senna a venit în 1979. Concura pentru titlul mondial în karting, a câștigat seria a treia, ultima, și, în fața tribunei portugheze, știind că este la egalitate de puncte cu un alt pilot, a sărbătorit câștigarea titlului. Regulamentul abia se schimbase însă în ceea ce privește departajarea în caz de egalitate, astfel încât campionul a fost decis de pozițiile de pe grila de start a ultimei manșe, nu de clasamentul rundei finale. Senna a terminat, astfel, pe doi la general și a plâns minute bune în spatele garajului echipei sale. Olandezul Peter Koene a fost desemnat campion mondial.

În 1981, Ayrton Senna avea să facă cunoștință în premieră cu lumea curselor de monoposturi – Formula Ford 1600. S-a mutat în Anglia până în 1985, ajungând în Formula Ford 2000, Formula 3 și Formula 1.

Încă din Formula Ford, tenta agresivă a pilotajului lui Ayrton Senna a devenit evidentă pentru lumea motorsportului. Dar și geniul pe ploaie. Nu se dădea în lături din clinciuri, depășea în locuri în care alți piloți nu ar fi cutezat, iar spre deosebire de perioada kartingului, brazilianul începuse să gândească altfel sesiunile de teste, preferând să nu mai forțeze timpi de record în sesiuni fără miză. Observa însă și calcula exact zecimile ce puteau fi apoi câștigate în bătăliile importante. Apoi, punea totul în practică având precizie de metronom. Putea să anunțe echipa cu precizie ce timp poate scoate pe un tur. În plus, starturile sale, riscul asumat pe pneuri neîncălzile (n.r. – în contextul unor curse scurte, de sub 15 tururi) începeau deja să îi clădească reputația. „În viraje ridica mereu praf, nu folosea doar pista, ci și benzile laterale și cinci sau zece centimetri de praf, dincolo de ele, și nu într-un tur, ci în toate. Asta era neobișnuit, pentru că unul dintre cele mai dificile lucruri din Formula Ford 1600 este să conduci consecvent„, îi descria stilul Rick Morris, protagonistul unei intense rivalități cu Senna la primele curse de monoposturi ale brazilianului.

ȘTIAȚI CĂ‚…? La finele primului sezon pe monopost, Ayrton Senna a revenit în Brazilia, decis să își ajute tatăl la fermă. Dezamăgirea cea mare: faptul că nu prinsese contract de sponsorizare, iar media braziliană îl ignora. Nu a rezistat „acasă” decât din octombrie 1981, până în februarie 1982

În mai 1982, chiar înaintea tragicului accident care îl costa viața pe Gilles Villneuve, în Belgia, Senna primea o ofertă reală pentru Formula 3, care l-ar fi propulsat spre Formula 1, din partea unei echipe abia intrate în competiție, Toleman. Senna era deja recunoscut drept cel mai mare talent de la Jim Clark încoace. Ar fi avut nevoie doar de o nou-introdusă Superlicență și câteva curse în Formula 3. Ayrton a refuzat însă, declarând că nu există scurtături. Voia cea mai bună mașină și un debut în lupta pentru titlu chiar în Formula 1.

Au intrat pe fir Bernie Ecclestone, Frank Williams și Eddie Jordan – care i-a oferit primul volan în Formula 3. Irlandezul își amintește că, la Silverstone, Senna a ajustat câteva setări ale monopostului pe care îl pilota în premieră, a egalat timpul scos de pilotul titular, iar apoi, cu modificările făcute de brazilian, mașina aceea i-a câștigat lui Jordan trei curse. În 1984 totuși, din postura de campion al Formulei 3 și, având dezamăgirea că McLaren și Williams își completaseră super-linii de piloți, Senna a semnat totuși cu Toleman, echipă pentru care a debutat în F1, după ce Nelson Piquet, campion mondial și important vector de imagine pentru sponsorul Parmalat, nu l-a acceptat în echipa Brabham.

Condiția bizară pe care le-a pus-o celor care urmau să îi deschidă drumul în Formula 1 este o lecție în sine despre mentalitatea lui Senna: „Dacă mașina nu e suficient de bună și mă împiedicați să mă mut la altă echipă, renunț la curse. Nu mă puteți forța să conduc o mașină de curse. Ori treceți o clauză în contract prin care să îmi permiteți o altă șansă, dacă apare, sau nu-mi dați altă șansă decât să părăsesc cursele dacă nu cred că mașina e competitivă„. Alex Hawkridge, din board-ul de conducere al echipei Toleman, îl descria pe negociatorul Ayrton Senna, cel care avea o obsesie pentru clauzele de reziliere.

Parior pe pistă: a intrat în Formula 1 așa cum a și părăsit-o

Despre accidentul de pe 1 mai 1994 s-a spus de multe ori, fără să se stabilească vreo culpă, că ar fi fost provocat de decizia de ultim moment de a schimba elemente ale mașinii Williams Renault. Cererea venea de la Senna, direct, iar mecanicii se conformau, după două abandonuri în primele două curse ale sezonului. S-a umblat la poziția roților din față, dar și a scaunului pilotului.

Se poate spune că Ayrton Senna mai făcuse ceva asemănător, într-o cursă ce avea ca miză chiar intrarea în Formula 1. În finala pentru titlul din Formula 3, în 1983, în duelul direct cu Martin Brundle, știind că cine ia cununa dintre ei va pilota un Toleman în sezonul următor în competiția regină, Senna apela la un artificiu: și-a acoperit cu bandă adezivă supapa radiatorului, pentru a încălzi uleiul mai rapid. Scopul fusese atins în start de cursă, însă rapid s-a ajuns la supraîncălzire. În turul al șaselea, Senna se întindea pentru a dezlipi banda. Nu a ajuns din prima și și-a decuplat centura de siguranță. „Când m-am ridicat din nou, eram aproape de șicană. Pentru o clipă am crezut că s-a sfârșit. Deodată, nu mai eram componentă a mașinii, ci alunecam înăuntru„, mărturisea Ayrton Senna. 

Brazilianul a reușit totuși să prindă la loc centura, scăpând dintr-o situație-limită, trecând linia de finiș primul. Fentase moartea.

ȘTIAȚI CĂ‚…? Ayrton Senna provenea dintr-o suburbie a orașului Sao Paulo. Familia sa, cu tatăl Milton în frunte, avea o afacere de succes cu piese de mașini, dar și 10 ferme, ce se întindeau pe suprafața de 400.000 de hectare, având peste 10.000 de vite. Milton i-a construit primul kart lui Ayrton pe când acesta era un puști neindemânatic de patru anișori, căruia mereu i se cumpărau două înghețate, întrucât prima ajungea, inevitabil, pe jos. Ayrton și-a uimit tatăl, la șapte ani, când a condus timp de câteva minute jeep-ul vechi al familiei, fără să îl lovească, schimbând vitezele fără să apese ambreiajul.

Senna-Magia în Formula 1

Ayrton Senna a debutat în Formula 1, în 1984, chiar pe teren propriu, la Rio de Janeiro, având familia aproape, însă totul se încheia cu abandon și lacrimi. Din prima, Senna stabilea o relație de dragoste și ură cu mașina și cu șefii echipei. În doar a doua sa cursă de F1 a carierei, Ayrton anunța spre garaj că bolidul său este infect de condus, însă avea să termine în puncte, în ciuda faptului că a suferit teribil din punct de vedere fizic. Ironia sorții: în anul de debut în Formula 1, Senna înregistra un record negativ pentru cariera sa pe circuitul de la Imola, acela fiind unicul Grand Prix la care nu a obținut un timp care să îi asigure calificarea în cursă.

Explicația ținea de context: în fieful Pirelli, Toleman avea de gestionat o situație delicată, având în vedere faptul că tocmai semnase un contract nou cu un alt furnizor de pneuri, Michelin. Pentru a evita un scandal imens și consecințe materiale, Senna și colegul său nu au luat startul în prima ședință de calificare, au continuat să meargă pe gume Pirelli și au încheiat prematur weekendul de cursă. În campionat însă, urmau zilele bune pentru Senna. Obligați de producătorul francez să folosească pneuri vechi de un an, pentru a păstra avantajul mașinilor McLaren, Senna și Toleman dădeau o primă lovitură pe circuitul din Monte Carlo, când ploaia i-a obligat pe cei de la Michelin să le ofere pneurile de ultimă generație. Pe ud, „Rainman” Senna a făcut spectacol și a fost la un pas să câștige cursa. Lumea Formulei 1 a rămas sub impresia că o decizie aberantă, de a opri arbitrar cursa la finele turului 32, în condițiile în care vremea nu se înrăutățise – ci din contră, l-a privat pe brazilian de o primă victorie a carierei, reținând una dintre cursele de referință pentru brazilian: pornit din linia a șaptea a grilei, Ayrton a urcat până pe doi, tâind 25 de secunde în 10 tururi din avansul extraterestrului Alain Prost.

Rivalitatea cu Alain Prost i-a marcat cariera lui Senna. Duelurile celor doi rămân imposibil de descris și reprodus. Dueluri bărbătești. Potențată de faptul că cei doi aveau să devină coechipieri, rivalitatea profesională s-a transformat, în scurt timp, într-o răfuială personală. Descalificarea de la Suzuka, din 1989, după un duel cu Prost, l-a făcut pe Senna să amenințe că va părăsi Formula 1. Acroșat de francez, brazilianul avea să revină pe pistă și să câștige cursa, punând în pericol titlul francezului (Senna era deținătorul trofeului, dar francezul avea un titlu mondial în plus în CV). Senna l-a suspectat pe președintele FIA, francezul Jean Marie Balestre, că l-a ajutat pe prietenul și compatriotul său francez Alain Prost.

Pentru asta însă, a fost nevoie ca Ayrton Senna să mute pe tabla de șah a Formulei 1. Și a mutat prompt. A decis că va pleca de la Toleman, după Grand Prix-ul din Dallas, a 9-a din 16 curse programate în sezonul 1984, când echipa i-a cerut să nu iasă pe pista nouă, plină de pietricele, din rațiuni de securitate. Brazilianul a ignorat ordinul, a ieșit pe circuit, iar ambele tabere aveau să accepte că acela a fost unul dintre primele momente ale rupturii. O cursă ce se încheia, totodată, cu abandon în zid pentru Senna și o explicație aroganto-tipică: „sunt sigur că zidul s-a mutat”.

Ceea ce au avut să-i reproșeze oamenii de la Toleman lui Senna a fost că nu este om de echipă. A semnat fără să anunțe cu Lotus, iar oamenii săi s-au trezit cu un teanc de comunicate de presă ale rivalei Lotus, fluturate de jurnaliști la un dineu în care se discutau sponsorizări importante pentru echipă, oamenii de acolo fiind luați total pe nepregătite. Ayrton Senna mergea însă mai departe, înlocuindu-l pe Nigel Mansell în cockpitul unei echipe care avusese o pleiadă de campioni mondiali (Clark, Graham Hill, Fittipaldi, Rindt, Andretti), chiar dacă pentru moment era pedepsit de Toleman, fiind scos din echipă pentru cursa de la Monza – sancțiune considerată mai dureroasă de apropiații săi decât orice amendă posibilă.

Portugalia înfrățită cu Brazilia natală a fost tărâmul pe care Senna a obținut, în același weekend, primul pole-position și prima victorie din carieră, în 1985. Pe o ploaie draconică, un singur pilot reușea să rămână în același tur de pistă cu Rainman Senna (n.r. – Omul ploii).

În era Lotus, Ayrton Senna și-a dorit un coechipier cu statut clar de număr doi, nu de teama competiției – cum notează Hilton – ci pentru a fi sigur că toate forțele și resursele, limitate comparativ cu cele ale altor coloși, nu se disipă și nu se împart. L-a refuzat pe britanicul Warwick, oferindu-i șansa vieții contelui de Dumfries.

ȘTIAȚI CĂ‚…? Printre mecanicii întâlniți de Ayrton Senna în garajul celor de la Lotus se afla și un anume inginer Nigel Stepney, cel care avea să fie protagonistul scandalului de spionaj dintre Ferrari și McLaren, în 2007. Stepney a devenit, oficial, mecanicul lui Senna, în 1986.

Decis la final de 1987 să părăsească și Lotusul, echipă care îl plasa în prima parte a plutonului, dar îl lăsa la distanță de un tur de McLaren și Williams, Senna a gustat pelinul cu care îi servise la rândul său pe cei de la Toleman. Brazilianul anunțase că este interesant să plece, iar Lotus l-a luat imediat pe Nelson Piquet, veste pe care Senna a aflat-o, dezamăgit, din terțe părți.

Așa începea însă visul lui Ayrton numit McLaren și rivalitatea fratricidă în interiorul echipei Senna – Prost (n.r. francezul era dublu campion mondial la acea oră, iar McLaren era considerată echipa Prost). Avea 27 de ani, iar Ayrton se catapulta spre un prim titlu mondial în anul următor. Restul avea să devină istorie.

282.000 de oameni urmăresc contul oficial de Twitter dedicat lui Ayrton Senna

5.858.247 de fani are în acest moment pagina oficială de Facebook dedicată lui Senna. Numărul de fani este de aproape patru ori mai mare decât strânge pagina dedicată lui Michael Schumacher (aproximativ 1,5 milioane de fani) și cu peste 1,5 milioane de fani în plus față de actualul deținător al titlului mondial în Formula 1, Lewis Hamilton (4,1 milioane de fani)

129 de titluri de cărți, în peste cinci limbi, pot fi achiziționate de pe site-ul oficial dedicat lui Ayrton Senna: cărți biografice, albume etc.

Unde s-a oprit viața lui Ayrton Senna a continuat ceea ce englezii numesc legacy. Moștenirea.

Viviane, sora regretatului Ayrton Senna, psiholog de profesie, mărturisea pentru F1 Racing că doar cu puțin timp înainte de cursa fatală de la Imola, pilotul îi încredințase misiunea de a pune pe picioare o fundație ce urma să aibă ca scop ajutorarea copiilor săraci din Brazilia. A doua conversație nu a mai avut loc, dar Fundația Senna a luat ființă la doar câteva luni după accident și a oferit milioane de șanse, contribuind la moștenirea lui Senna. „Oamenii bogați nu pot trăi pe o insulă înconjurată de sărăcie. Toți respirăm același aer. Trebuie să le dăm tuturor o șansă, oricât de mică ar fi ea„, declara Senna, un idol în Brazilia, cu puțin timp înainte de a muri.

La patru ani distanță de la moartea lui Ayrton Senna, cu cheltuieli de nouă milioane de dolari, fundația sa a ajutat 180.000 de copii. Un program precum Speed Up Brasil își propunea să îi ajute pe copii să nu mai fie în situația ca, din cauza rezultatelor slabe la învățătură, să repete anii de școală, media națională a celor care, la vremea respectivă, încheiau opt ani de studiu în opt ani de școală fiind de 47 la 1.000. În acest moment, ONG-ul administrat de Viviane derulează un program care le oferă copiilor ore de programare pe calculator – ceva ce curiccula școlară nu are în Brazilia. Fundația Ayrton Senna a investit 320 de milioane de dolari între 2012 și 2017 în programe educaționale, majoritatea banilor fiind obținuți din valorificarea brandului Senna și din vânzări de produse licențiate.

Nimic nu este mai adevărat în acest moment decât acele cuvinte scrise cu emoție de Christopher Hilton în cartea sa, „Senna, povestea completă”: „Cei care mor în floarea vârstei devin nemuritori, plasați cumva într-o tinerețe veșnică. Timpul nu-l mai poate atinge. Ayrton Senna va rămâne întotdeauna bărbatul sportiv, carismatic și prezentabil, care se îndrepta spre grila de start, pe 1 mai 1994. Nu va fi niciodată măcar cu o zi mai bătrân. Moartea l-a învăluit într-o grandoare tragică și innacesibilă, iar asta, în schimb, a creat și susținut o profundă fascinație față de figura lui – și o curiozitate în ceea ce-l privește”

Cifrele lui Ayrton Senna în Formula 1

 3 titluri mondiale (1988, 1990, 1991)

 41 victorii

 65 plecări din pole-position

 161 starturi

 614 puncte în clasamentul mondial

 2.982 tururi parcurse în fruntea cursei

• Miercuri, pe circuitul de la Interlagos, este organizat un tribut special în onoarea lui Ayrton Senna. Biletele au pornit de la 45 de euro.

Turul perfect prin ochii lui Ayrton Senna: „E ca și cum ți-ai lega ambele capete ale cravatei, ca să aibă exact aceeași lungime. Experiența îți spune că poți s-o faci, dar de fapt nu poți”

Startul, prin ochii lui Ayrton Senna: „Lumea crede că startul unei curse e ceva teribil, că inima îți bate nebunește, iar creierul e gata să-ți explodeze, dar e un moment total ireal, este ca un vis, ca și cum ai intra într-o altă lume. Spiritul pornește, iar corpul se eliberează. Când accelerezi, doar un lucru contează: să nu rămâi în urmă. (…) Totul se descarcă, bang, bang, bang, tensiunea, așteptarea cu orele, minutele, totul dispare”

Crezul lui Ayrton Senna: „Eu nu mi-am schimbat niciodată motivația, am vrut întotdeauna să câștig. Întotdeauna vreau să fiu primul. E cel mai bun mod de a te consacra în cursele cu motor – dacă nu chiar singura modalitate„