Anul acesta bifează al 27-lea sezon consecutiv în Campionatul Național de Raliuri. Un adevărat record, care are însă în spate multe sacrificii și momente de cumpănă, peste care a trecut indiferent de consecințe. O pasiune dusă la extrem. În drumul spre primul titlu, a apelat la cămătarii acelor vremuri, iar copilotul său Sebastian Itu și-a vândut apartamentul ca echipajul să ia startul. Acum, răsuflă ușurat. Planul i-a reușit. Bogdan Marișca este unul dintre fondatorii celei mai puternice echipe din România, iar el a devenit un nume de rezonanță pentru raliuri.
Povestea a început cu mult timp în urmă, în anii ’80 mergând pe jos zeci de kilometri pentru a-i vedea în acțiune pe marii piloți ai vremii.
„Bunicii aveau casă pe Drumul Poienii, acolo unde de zeci de ani se țin curse. Bineînțeles că eu eram mereu la ei când avea loc o cursă. Ani întregi am stat pe marginea probelor, eram chibiț”, își începe Marișca istorisirea impresionantă.
Viața i s-a schimbat la începutul anilor ’90. Era la o cursă la Baia Mare, acolo unde Titi Aur a abandonat, iar apoi a decis să rămână pe proba respectivă ca spectator. „L-am abordat rușinos, dar mi-a zis că mă știe. Că mă vede mereu la curse. Îți dai seama că am prins curaj și i-am cerut contactul. El încă stătea în Franța și îl sunam mereu să îmi povestească despre viața de pilot. A fost un moment important pentru mine”, rememorează dublul campion acea întâlnire cu Titi Aur, cel care a adus schimbarea în raliul românesc în urmă cu trei decenii.
Prima cursă a lui Bogdan Marișca a fost la Brașov, în cadrul Promo Rally, o competiție dedicată amatorilor. Se întâmpla în 1993, unde a concurat cu o Dacia 1410, care aparținea mamei sale.
„Era mașina familiei, mama era cadru universitar și o folosea să meargă la serviciu cu ea”, povestește pilotul. A câștigat faza zonală, iar la finala pe țară a încheiat pe locul 5. A fost momentul care i-a asigurat, dar l-a și convins că își poate îndeplini visul, acela de a concura în Campionatul Național de Raliuri. Rezultatul de la promo rally îi oferea la pachet și o licență de pilot.
În 1994 și-a făcut debutul oficial în CNR. Cu un abandon tehnic. „Evident că nu aveam o mașină de curse veritabilă, nici măcar pentru acea vreme. Era tot mașina mamei, iar roll cage-ul era prins în șuruburi, ceea ce azi e complet interzis, dar atunci era o perioadă romantică a motorsportului. Am terminat sezonul, dar nu fără avarii”, continuă acesta.
Chiar la Cluj Napoca, Bogdan s-a răsturnat cu bătrâna Dacie. „S-a întâmplat chiar într-un viraj unde erau multe cunoștințe venite să mă vadă. Mașina era destul de boțită. Îți dai seama că mama s-a supărat, dar am reușit să o repar. Problema e că am dat toți banii pe reparații și nu mai aveam buget pentru următorul an”, se amuză, acum, Bogdan Marișca. La momentul respectiv a fost o cumpănă. Nu credea că va mai putea continua, însă norocul i-a surâs din nou.
A fost inclus în lotul de motorsport al uzinei Dacia, care domina tot ce înseamnă automobilism sportiv în acea perioadă pe plan național. Era mezinul echipei și a primit o Dacia Liberta, însă era cel mai fericit. „Îmi voi aminti toată viața de acel moment. Le mulțumesc lui Dan Necula și Dan Boboescu pentru acea șansă imensă”, rememorează acesta.
La debutul său sub steagul Dacia, Bogdan Marișca a terminat pe 5 la Cupa Ardaf pentru viteză în coastă. Doar Victor Nicoară, Titi Aur, Puiu Rusu și George Grigorescu l-au depășit în acel clasament. Toți patru, titani ai acelei perioade.
„Culmea, la raliuri au urmat doi ani în care nu am reușit să termin măcar o cursă. Nu am ieșit în decor, dar mașina avea mereu probleme tehnice și nu eram o miză pentru mecanicii echipei. Dar am mers înainte”, își amintește Bogdan.
Destinul i l-a adus în față pe cel care se ocupă și în prezent de mecanica mașinilor sale de concurs. Așa a ajuns cu bine la finișul ultimei etape din sezonul 1996. „Am cunoscut un mecanic la uzina Dacia, care rămânea mereu peste program să mă ajute cu mașina, deși eu eram cel mai mic. Se numește Nicu Tincescu, toți îl știu ca Văru’ Nicu. De atunci, indiferent unde am fost și ce mașină am pilotat, Nicu este alături de mine. Cred că este cel mai bun din domeniu în România”, îl laudă Bogdan.
Din acel moment a început ascensiunea lui Bogdan Marișca, deși încă nu beneficia de o mașină puternică. A încheiat următoarele două sezoane pe locul 5 la general. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Sebastian Itu, cel care i-a devenit imediat și copilot. Ambii aveau o pasiune dusă la extrem pentru motorsport și au decis să se sacrifice pentru împlinirea celei mai mari dorințe. Titlul absolut în România.
Uzina Dacia a renunțat la divizia de motorsport în 1999, iar Bogdan a decis să meargă pe cont propriu în continuare. A fost o adevărată goană pentru a găsi parteneri care să îl susțină în drumul său spre glorie: „Îți dai seama că mulți spuneau că da, sunt cu noi, dar când începeam, doar câțiva ne-au rămas aproape. Așa ne-am trezit că nu putem începe anul”.
Bogdan și copilotul său au luat o decizie radicală. Bogdan a apelat la cămătari pentru a-și putea lua mașina de curse, iar Sebastian și-a vândut apartamentul. „Știu că acum sună imatur, dar ne-am dorit enorm să putem să progresăm. Să avem o mașină mai puternică. Culmea, abia în 2004, am transformat acea datorie în credite bancare și anul acesta termin cu ultimul. La momentul respectiv, mi-a fost de mare ajutor, dar apoi a fost ca un bolovan de gâtul meu”, spune Bogdan.
Deși avea un băiat de numai cinci ani, Sebastian a decis să își vândă apartamentul în care locuia cu familia. Tot pentru acest vis. Ca o paranteză, acel băiețel de cinci ani este Sergiu Itu, copilot la fel ca tatăl său, cel care, acum, alături de Simone Tempestini a cucerit două titluri de campion național absolut și concurează cu brio în WRC.
Acea decizie radicală a fost sinonimă cu prima victorie în topul general. Pe un Mitsubishi Lancer Evo VI, în 2002, Bogdan și Sebastian au câștigat Raliul Argeșului. Pe locul 2, culmea, a încheiat Titi Aur, omul care l-a ajutat pe Bogdan să își transforme în realitate visul de a deveni pilot. „Eram fericit, dar știam că Titi e mai rapid decât mine. Știam ce poate și că e mai bun. Am considerat-o o victorie nefirească, împotriva logicii, dar a fost o victorie care m-a motivat enorm. Culmea, în acel an am ieșit, împreună cu Sebastian, vicecampioni naționali. Titlul s-a dus, așa cum era normal, la Titi. Dar eu nu am alergat niciodată pentru cupe, am vrut și vreau doar să merg cât mai tare”, povestește Bogdan.
Acel succes a fost sinonim cu debutul pe scena mare pentru Bogdan și Sebastian. Au început să apară și partenerii puternici. Din acel moment nu mai erau singuri. OMV, iar mai apoi Banca Transilvania au devenit parte din visul lui Bogdan Marișca.
„A însemnat enorm pentru noi. Până atunci nici nu prea puteam să merg tare fiindcă mașina era gaj și trebuia să am grijă să nu o lovesc. Era practic mașina altora. Sunt parteneri care ne-au dat avânt și care sunt inclusiv acum alături de noi cu aceeași energie”, continuă Marișca. După ce în 2004 au fost din nou vicecampioni, Bogdan și Sebastian au devenit, în premieră, campioni naționali absoluți în 2005. În acel sezon, marele rival la titlu a fost chiar Titi Aur. „A fost o bucurie enormă pentru noi. Toate acele sacrificii au meritat într-un final”, spune acum campionul.
În următorii ani, Bogdan a fost în continuare unul dintre pretendenții la titlu în raliuri. În 2007, sezon pe care îl dominase clar, mai avea nevoie doar de un loc 5 în ultimele două etape. A abandonat și primul loc în topul general s-a dus la Dan Gîrtofan. În 2010, un scenariu similar. A fost lider până după jumătatea sezonului, dar a urmat o serie de trei abandonuri consecutive, pierzând din nou titlu. În 2011, primul loc i-a sărit din palmares chiar la etapa de casă, Raliul Clujului. A încheiat pe 2, la câteva zecimi de secundă în spatele lui Vali Porcișteanu, care la finalul acelui sezon a și obținut titlul datorită acelei victorii.
„Au fost niște dezamăgiri mari pentru mine. Diferența s-a făcut în mici detalii, dar acum nici nu mai contează. Cifrele sunt cele care rămân oficiale. Bineînțeles că asta nu știrbește cu nimic meritele lui Vali de a deveni campion în acel an”, rememorează Bogdan Marișca.
În 2017, la primul sezon complet din acea perioadă, Bogdan a cucerit din nou titlul de campion național absolut. A dus lupta, până în ultima rundă, chiar împotriva lui Dan Gîrtofan, cel în fața căruia pierduse acel titlu în 2007. La 50 de ani, pe care i-a împlinit pe 5 martie, Bogdan Marișca rămâne unul dintre piloții de top ai României. Are însă grijă ca noua generație să fie una și mai performantă.
Din 2006, alături de Marco Tempestini, a pus bazele proiectului Napoca Rally Academy, cel mai de succes club de pe plan intern în raliul românesc. Este echipa care a câștigat titlul de fiecare dată în ultimii cinci ani. Tot aici s-a format și Simone Tempestini, cel care a adus României primul titlu în Campionatul Mondial de Raliuri, la juniori, în 2016.
„Sunt mândru de ce am reușit aici. În afară de mine, care duc media de vârstă în sus, toți ceilalți componenți au sub 27 de ani”, spune Bogdan. Pe lângă ultimele 5 titluri la seniori, dar și la echipe, ultimele 5 din totalul de 6 trofee dedicate campionilor de la juniori au ajuns tot la Cluj Napoca: Simone Tempestini (2014, 2015), Mihnea Mureșan (2017), Florin Tincescu (2018), Norbert Maior (2019)
De altfel, Simone, care a și câștigat titlul național absolut anul trecut la seniori, dar a obținut și două podiumuri în Mondial la WRC 2, s-a născut la un an după ce Bogdan a debutat în Campionatul Național de Raliuri. „Acum 20 de ani nici nu visam să avem o performanță așa mare în Mondial. Aportul Italiei la performanța sa este 0. S-a format și a devenit un campion aici, în România. E o mare realizare și asta ne dă încredere că se poate. Diferența se face la teste. Piloții străini au zeci de mii de kilometri pe an de teste. Noi, în țară, avem 0 Practic, intrăm direct în competiție, nu ne permitem acest lux, dar sper să se schimbe situația și atunci vedem cum va fi”, adaugă clujeanul.
În paralel cu activitatea de pilot, Marișca este implicat în zona de safe driving. A avut zeci de mii de cursanți în ultimul deceniu, mai ales în zona corporate.
„Motorsportul de la noi a crescut enorm în România. Dacă acum 20 de ani, o mașină de la noi nu termina în top 50 în alte campionate, acum se pot bate de la egal la egal”, spune omul care a trecut de la perioada romantică a raliului la cea de profesionism de astăzi.
Bogdan e pregătit să ia startul și în sezonul 2020. Deși amânat din cauza pandamiei de coronavirusul, Campionatul Național de eRaliuri are 9 etape programate pentru acest an, iar obiectivul lui Marișca rămâne același. „Să merg cât pot de tare!”, conchide dublul campion național absolut.
Sursa foto: Sursă Napoca Rally Academy
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER