Din momentul în care cobori din tren și vezi stația de taxiuri a gării din Imola, poți simți mirosul cauciucului încins și al vitezelor de peste 200 hkm/oră. O localitate de dimensiuni reduse din regiunea italiană Emilia-Romagna, cunoscută datorită caracterului agricol și a orașului Bologna, capitala regiunii. Și dacă nu ești convins de cadrul unui oraș ce trăiește prin emblema Grand Prix-ului său, poți doar să ridici privirea și să observi indicatoarele care te direcționează către „Curva Tosa”. Dacă picioarele nu te ajută și vrei să vezi Imola de pe bancheta din spate a unei mașini, poți opta pentru un taxi, iar costul unei curse variază între 8 și 10 euro.
Aflat la peste 70 kilometri de fabrica de automobile Ferrari, Autodromul Internațional „Enzo & Dino Ferrari” nu este doar o înșiruire de șicane și de viraje ce ridică publicul în picioare. Este o poveste spusă chiar de imaginile ce se desfășoară în fața ochilor tăi, de tribunele goale care acum 20 de ani aveau să asiste la unul dintre cele mai șocante momente din istoria sportului.
Adrenalină la puterea roșie
Roșul aprins care te întâmpină la intrarea în zona circuitului te duce cu gândul la „Căluțul cabrat” și la cursele nebune care se încheiau cu victoria scuderiei de la Maranello. Totodată, te întristează deoarece îți amintește că idolul a milioane de fani ai Formulei 1 riscă să rămână pentru totdeauna o umbră a pilotului care uimea universul automobilismului. Pentru că Imola, după moartea lui Ayrton Senna, a înviat prin succesul lui Michael Schumacher. Liantul natural creat între cei doi mari campioni este o conexiune pe care nimeni nu o poate explica în cuvinte. Sunetul motoarelor turate și imaginea celor 32 de standuri ce se desfășoară în fața ochilor tăi te propulsează în ziua unei curse. Moment în care sute de mii de fani din toată lumea luau cu asalt complexul din regiunea Emilia-Romagna pentru Marele Premiu al statului San Marino. Din 2006, tribunele sunt triste, iar „marele circ” duce dorul unei curse de tradiție. Dar poate că nu mai era locul istoriei într-un amalgam de interese financiare, în care polul s-a mutat în casa banilor și a bijuteriilor scumpe cu iz de Orient Mijlociu și kebap.
Și probabil că directorii Federației Internaționale de Automobilism (FIA) ar regreta și mai mult decizia de a scoate din calendar această cursă dacă ar putea să conducă o tură de circuit în templul din Imola. Fiecare viraj sau șicană a turului dezvăluit în sens trigonometric îți ridică adrenalina la cote maxime, senzație pe care au trăit-o simboluri ale Formulei 1 precum Schumacher, Senna, Prost sau Mansell.
Statuia unei tragedii
Dacă institutele de sondare a opiniei din România s-ar canaliza pe un chestionar referitor la simbolul circuitului de la Imola, marja de eroare nu s-ar ridica nici măcar la un punct procentual, spre deosebire de rezultatele exit-poll-urilor efectuate în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Pentru că aproape orice fanatic al Formulei 1 se identifică cu acest nume prin intermediul zilei de 1 mai 1994.
Ayrton Senna, triplu campion mondial, se afla în fruntea cursei ce ajunsese la borna turei cu numărul 7. Virajul Tamburello avea să îi fie fatal celui care căpătase titulatura de erou național în Brazilia, o țară dezechilibrată la nivel social care se identifica prin victoriile unui talent care a marcat Formula 1 pentur totdeauna. Pilotul echipei Williams a gestionat această porțiune de traseu cu peste 200 de kilometri pe oră, iar impactul cu zidul de beton a fost fatal. Senna a fost scos din automobil în mai puțin de trei minute și transportat la spitalul Maggiore din Bologna. Însă, hemoragia internă a dus la moartea acestuia, la doar câteva ore după incidentul de la Imola. Astăzi, la 20 de ani de la cel mai tragic incident din istoria Formulei 1, circuitul „Enzo & Dino Ferrari” încă trăiește la cote maxime aminitirea acelei zile fatidice. Statuia campionului născut la Sao Paolo te cutremură pentru că spune povestea mai bine decât orice carte sau documentar. Aflat în exteriorul circuitului, monumentul este construit în parcul public Acque Minerali, iar prin gardurile de protecție se pot vedea bannere uriașe cu poza lui Senna și mesaje ale fanilor ce se deplasează la Imola într-un veritabil pelerinaj.
Imaginea omului ce își ține capul în jos în timp ce strânge în propriile palme un buchet de flori este amintirea șocului zilei de 1 mai 1994. O dată ce a rămas întipărită și în mintea iubitorilor de sporturi cu motor din România. Povestea acelui incident tragic este cutremurătoare doar dacă dorești să faci o poză lângă statuia lui Ayrton. Și poate că nu a fost întâmplător că reporterii ProSport au ajuns la acest monument al tristeții într-o zi de noiembrie cu doar 10 grade în termometre. O atmosferă rece și închisă, solemnă, așa cum a fost Grand Prix-ul statului San Marino în urmă cu 20 de ani..
Pe gardurile de lângă statuie se pot vedea steaguri și mesaje ale fanilor din toată lumea dar și un steag al țării noastre.
Circuitul „Enzo&Dino Ferrari”, Imola
Patru români, un drapel și o inimă
Sutele de mesaje ce stau agățate pe gardurile de lângă circuit precum magneții de frigider spun și ele o poveste. Atipică și fascinantă în același timp, pentru că arată cât de iubit a fost Ayrton Senna de fanii din întreaga lume, inclusiv România. Simpatizanții brazilianului și-au lăsat însemnele la doar câțiva metri de pilotul din bronz care privește lumea cu privirea îndreptată spre pământ. Pe „tricolor” putem admira patru nume: Monica, Sabina, Lara și Adrian. Dar și o inimă, semn al recunoștinței celor patru conaționali pentru cel care ar fi putut să devină cel mai mare nume din Formula1 dacă FIA ar fi luat măsuri de siguranță urgente după incidentul de pe 30 aprilie 1994.
Cu doar o zi înainte de moartea lui Senna, „Marele Circ” avea să fie avertizat de gradul de pericol ridicat al circuitului. Austriacul Ronald Ratzenberger avea să își piardă viața în „Virajul Villeneuve” după ce a intrat cu peste 300 de kilometri pe oră în zidul de beton. Din păcate, foarte puțini oameni își mai aduc aminte de acel incident, iar acest lucru este confirmat și de unul dintre ghizii responsabili pentru turul Autodromului „Enzo & Dino Ferrari”. Micaela lucrează ca ghid de peste zece ani și recunoaște că decesul lui Senna a acaparat atenția presei mondiale : „Foarte puțină lume știe de cazul lui Ratzenberg. E drept, Senna era campionul, era eroul, iar asta a făcut ca moartea austriacului să nu fie atât de mediatizată„.
Tranziția de la spectacol la siguranță
Dispariția brazilianului nu a avut numai consecințe la nivelul societății, una rămasă în stare de șoc după moartea liderului mondial de la acel moment. FIA a luat măsuri pentru ca incidentul să nu se mai repete, iar parapeții din beton au fost înlocuiți cu improvizații precum zidurile artificiale formate din cauciucuri. Pentru că, asemeni episodului Heysel, a fost nevoie de o tragedie pentru a convinge forurile internaționale că securitatea participanților la un eveniment sportiv trebuie să primeze în fața spectacolului. Niciun deces nu a mai fost înregistrat în Formula 1 după dispariția lui Ayrton Senna.
Un spectacol de care se puteau bucura universul Formulei 1 în trecut, când circuitul de la Imola oferea cele mai angrenante curse, aspect confirmat și de ghidul nostru: „Până la decesul lui Senna, Grand Prix-ul statului San Marino era unul din cele mai spectaculoase dintr-un an. După acel incident, lățimea pistei a fost redusă, având între 10 și 15 metri, iar siguranța piloților a fost sporită”.
Monitorizare la cele mai înalte standarde și vedere panoramică de mii de euro
Circuitul de la Imola îți oferă și privilegiul de a interacționa cu oamenii din spatele cursei. Cei care se ocupă de securitatea ta, a piloților și de buna desfășurare a fiecărui tur ce conține 4.909 metri. Cabina de control a Autodromului conține 47 de ecrane LCD care sunt amplasate în fiecare porțiune a circuitului, inclusiv în zona boxelor și a spectatorilor. Ziua unei curse de Formula1 strângea în așa-numita „Race Control Room” peste 20 de specialiști care monitorizau întregul eveniment. Doar poate că istoria acestui circuit este prezentată în cel mai pertinent mod posibil de Turnul Dekra, clădirea istorică de șapte etaje ce se înalță deasupra standurilor. În pofida faptului că, în 2006, complexul a fost modernizat, această construcție impunătoare nu a fost afectată și a continuat să ofere vizitatorilor imagini de neuitat. Zona boxelor și linia de finish pot fi admirate de la peste 80 de metri înălțime de către cei pentru care 1000 de euro nu reprezintă un impediment.
26 de ani de Formula 1 la Imola
Autodromul care a găzduit Grand Prix-ul statului San Marino de la Imola până în 2006 poartă numele fondatorului Ferrari, Enzo și al copilului acestuia, Dino. Acesta din urmă a murit la doar 24 de ani din cauza unei distrofii musculare, iar tatăl său a decis ca și numele lui Dino să fie inscripționat în dreptul Autodromului. Proiecția construcției i-a aparținut lui Checco Costa, cel care dă și numele muzeului ce poate fi vizitat de către turiști, iar primele lucrări de ridicare ale complexului au început în martie 1950. Circuitul a fost deschis oficial în 1953, iar cele mai importante curse internaționale cu motoare au fost găzduite: Formula 1, Cursa de 200 de Mile, Campionatul Mondial de Superbike, Open-ul Internațional GT și Campionatul Italian de Moto GP2, Asia Series.
Începând cu 1980 și până în 2006, circuitul a fost inclus în „Marele Circ”. Prima ediție a fost considerată Grand Prix-ul Italiei și a substituit cursa tradițională care era găzduită de Monza. Din 1981 și până în 2006, Imola a fost casa Marelui Premiu al statului San Marino, iar italienii au beneficiat astfel de două curse din calendarul competițional al Formulei 1. Recordul de victorii îi aparține lui Michael Schumacher, care a reușit să triumfe în localitatea din regiunea Emilia-Romagna de șapte ori, în timp ce regretatul Ayrton Senna și Alain Prost împart a doua treaptă a podiumului cu trei triumfuri.
Din 2007, Imola nu mai este pe harta Formulei 1, fiind scoasă din calendarul competițional. În pofida faptului că „Marele Circ” a devenit victima viciilor comerciale ce au acaparat sportul de performanță, circuitul rămâne viu pentru fiecare fan veritabil al acestei discipline. Pentru că acolo s-a scris o pagină de istorie la peste 200 de kilometri pe oră. Pasiunea și iubirea lui Senna sunt încă la Imola și nu vor pleca niciodată. Le poți admira prin ochii statuii care se întreabă ca noi toți, de altfel : „A fost Ayrton Senna cel mai bun pilot din toate timpurile?” Imaginea virajului Tamburello pare să ne dea răspunsul. Pentru că acele postere nu sunt doar niște pânze cu o cerneală impregnată, ele reprezintă povestea din spatele unui mare campion.
Corespondență de la Cătălin RUSU (Imola)
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER