Pilotul german Sebastian Vettel a câștigat, duminică, al patrulea titlu mondial consecutiv, după ce, la Marele Premiu de Formula 1 al Indiei, s-a impus a șasea oară în ultimele șase curse, acesta fiind cel de-al zecelea succes obținut în actualul sezon de sportivul echipei Red Bull.
Doar germanul Michael Schumacher, de șapte ori campion mondial, și argentinianul Juan Manuel Fangio, de cinci ori încoronat în anii 50, au reușit să câștige mai multe titluri decât Vettel, în timp ce Alain Prost a obținut același număr ca pilotul de la Red Bull, patru.
Marele Premiu al Indiei a relevat din nou superioritatea dezarmantă a germanului și a echipei sale Red Bull: cel mai rapid în antrenamente, cel mai rapid în calificări și victorie la aproape 30 de secunde diferență față de al doilea clasat. Vettel a distrus orice idee de competiție, iar acest lucru nu îl face un sportiv iubit. Dimpotrivă.
La Marele Premiu al Canadei, în Singapore și la alte curse din acest sezon apariția lui Vettel pe podium a fost întâmpinată cu huiduieli de public. Nu, Vettel nu a făcut nimic rău ca să atragă oprobriul public. Pur și simplu constanța sa în obținerea victoriilor enervează pentru că ucide spectacolul și suspansul. Nimeni nu vrea să meargă la o competiție știind dinainte cine câștigă.
Cifrele succesului lui Vettel pot oferi o explicație pentru nemulțumirile celor care iubesc duelurile roată la roată în Formula 1. Germanul a luat startul în 117 curse, de 43 de ori din pole position, a câștigat 36 de Mari Premii, în alte 23 de ocazii fiind pe podium. Însumat, patru titluri mondiale în șase ani și jumătate de carieră în Marele Circ. În medie, Vettel a câștigat o dată la trei Grand Prix-uri la care a participat sau a fost pe podium la fiecare a doua cursă.
Dacă ne referim la ultimele 13 luni, dominarea noului Schumacher a fost și mai clară. Având 42 de puncte de recuperat față de Fernando Alonso în ultima parte a sezonului trecut, Vettel a înregistrat o serie de patru victorii consecutive care au schimbat favoritul la titlu. Seria a început la 23 septembrie 2012, la Singapore. De atunci s-au desfășurat 23 de curse, incluzându-le și pe cele din acest sezon, dintre care Vettel a câștigat 14, rezultând un procentaj de 60 la sută!
„Nimeni nu ar trebui să fie huiduit pentru succesul său, nu contează cât de ușor sau de greu îi este să-l obțină”, îl apără pe Vettel unul dintre rivalii săi, Lewis Hamilton de la Mercedes. „Nu e depresiv, dar nu e niciodată nimic nou”, a răspus britanicul atunci când a fost întrebat dacă Vettel provoacă depresie adversarilor.
Poate fi înțeleasă frustrarea fanilor? Christian Horner, managerul Red Bull, spune că da: „Un campionat precum cel de anul trecut, disputat până în ultimul tur și în care Vettel a recuperat cele 42 de puncte pe care Alonso le avea avans înaintea pauzei de vară, a fost fantastic. Extraordinar pentru Bernie (n.r. – Ecclestone), pentru Formula 1 și pentru spectacol. Dar s-a intrat într-un nou campionat la începutul acestui an și în regulament nu scrie că trebuie să fie spectacol și că trebuie să țină până la ultima cursă”.
Figura lui Vettel de copil cuminte, haios în aparițiile publice, pare că nu atrage fanii în masă. Nici înjurăturile pe care le mai scapă uneori în interviurile transmise în direct, cu aerul său de puștan nevinovat, nu îi conving.
„Îi lipsește un pic de charismă” pentru a se număra printre legendele Formulei 1, crede administratorul drepturilor comerciale ale F1, Bernie Ecclestone. „Hunt, Rindt, Lauda, Senna erau personaje”, a adăugat Ecclestone, adăugând că dezvoltarea personalității piloților este dificilă, pentru că „ei sunt răsfățați de șefii echipelor, iar FIA le închide gura”. „Ei nici nu-și pot dezvălui emoțiile”, a concluzionat Ecclestone.
„Este un om normal, un tânăr de 26 de ani și călătorește în jurul lumii pe cont propriu. Nu are un anturaj numeros, format din impresari, consilieri de presă și mentori spirituali. Este doar el, însoțit de antrenorul său, care de asemenea este tânăr”, spune Horner despre pilotul cvadruplu campion mondial
La polul opus, idolul lui Vettel, Michael Schumacher, nu se sfia la gesturi nesportive pe pistă și, cu toate acestea, era adulat de public. Stilul lui agresiv până la limita regulamentului și uneori dincolo de ea ridica spectatorii în picioare.
„Unora le place ce facem, altora nu. Dacă huiduie, este un compliment. Sunt invidioși pentru că eu câștig. Cât timp ei huiduie, noi ne facem treaba foarte bine. Așa văd eu lucrurile„, le-a răspuns Vettel contestatarilor lui.
Sebastian Vettel s-a născut la 3 iulie 1987, la Heppenheim, în Germania, nu departe de circuitul de la Hockenheim, și la început a practicat kartingul, ca mai toți piloții din Formula 1. După ce și-a făcut, între 1995 și 2002, ucenicia în această disciplină, Vettel a trecut, în 2003, în Formula BMW și din 2005 în Formula 3.
Primul contact cu un monopost de Formula 1 l-a avut în 2005, la vârsta de 18 ani, când a efectuat o serie de teste pentru BMW Sauber. În 2006, germanul a concurat tot în Formula 3, iar în a doua parte a sezonului a fost desemnat pilot de rezervă la BMW.
Debutul oficial al lui Vettel s-a produs în 15 iulie 2007, când l-a înlocuit la Marele Premiu al SUA pe Robert Kubica, accidentat în cursa precedentă, defășurată în Canada. Germanul a ocupat locul 7 în calificări și 8 la finalul Grand Prix-ului de la Indianapolis, reușind la vârsta de 19 ani și 349 de zile să devină cel mai tânăr pilot care obține un punct în Formula 1.
La sfârșitul lunii iulie 2007, Vettel a primit un contract de pilot titular la Toro Rosso, a doua echipă a Red Bull. În 2008, el a obținut prima victorie, la Marele Premiu al Italiei. Deși s-a desfășurat pe ploaie, cursa de la Monza a arătat un tânăr pilot cu un stil perfect adaptat condițiilor de pe circuit. Vettel a fost cel mai rapid în calificări, apoi dominant pe parcursul cursei și victoria sa nu a fost una de pus la îndoială. Succesul de atunci este și astăzi singurul din palmaresul Toro Rosso.
Performanțele înregistrate la Toro Rosso i-au oferit germanului promovarea la echipa mare a producătorului de băuturi energizante, în sezonul 2009, iar victoriile au început să vină pe bandă rulantă.
Vetel a devenit campion mondial în premieră, în 2010, după cinci succese de etapă și alte cinci prezențe pe podium în 19 Mari Premii. Mulți au considerat norocos triumful tânărului german, obținut în ultima cursă a sezonului, în care a plecat cu șansa a treia la câștigarea titlului.
Fernando Alonso și Ferrari au fost creditați atunci că au oferit pe tavă rivalilor de la Red Bull izbânda în una dintre cele mai echilibrate ediții ale Campionatului Mondial de Formula 1, iar echipa patronată de magnatul austriac Dietrich Mateschitz a fost acuzată că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-l favoriza pe Vettel în dauna coechipierului său Mark Webber.
În 2011, Sebastian Vettel a închis gura contestatorilor săi, trecând de la o evoluție oscilantă, presărată cu greșeli copilărești, la una încântătore prin precizie și rapiditate în pilotaj. Benefiicind și de un monopost de excepție pe lângă talent, germanul a dominat sezonul de o manieră ce nu lasă loc de îndoieli: nouă victorii în 15 etape, 12 pole-position-uri, patru locuri doi, două locuri trei și o singură cursă în afara podiumului – locul patru chiar în fața propriilor suporteri, la Nurburgring.
Astfel, al doilea titlu mondial a venit firesc și odată cu el maturizarea și consacrarea unui mare campion. Germanii l-au alintat „Micul Kaiser”, făcând aluzie la idolul lui, septuplul campion mondial Michael Schumacher.
Sezonul 2012 a început dezamăgitor pentru Vettel. În 13 etape, germanul a obținut o victorie și doar alte trei prezențe pe podium, două locuri secunde și un loc 3. Titlul părea că se îndepărta de el pe măsură ce etapele se scurgeau, apropiindu-se totodată de Fernando Alonso, care a condus în clasament și cu un avans de 42 de puncte în fața rivalului său.
La finalul lunii iulie, după 11 curse din 20, Alonso pleca în vacanța de vară cu 164 de puncte acumulate, în timp ce Vettel avea 122 de puncte. La 9 septembrie, după ultima etapă europeană, a 13-a a sezonului, pilotul Ferrari mai păstra 39 de puncte avans față de german. Însă tot avantajul spaniolului s-a evaporat în următoarele 4 curse, în care Vettel a câștigat la Singapore, în Japonia, în Coreea de Sud și în India, strângând 100 de puncte într-o lună și preluând conducerea în clasamentul piloților.
La ultima etapă a sezonului, Vettel a luat startul cu un avantaj de 13 puncte, o cifră ce pare să-i fi purtat noroc. După o cursă dramatică, în care a fost la un pas să fie scos din competiție încă din primul tur, Vettel a reușit să ocupe în final locul 6, în timp ce Alonso nu a putut să urce mai mult de locul 2, insuficient pentru a-l deposeda pe germanul de la Red Bull de titlul mondial.
La 26 de ani, Vettel are deja un palmares impresionant de recorduri. Cel mai tânăr pilot care obține un pole-position, cel mai tânăr pilot care câștigă o cursă, cel mai tânăr pilot care devine campion mondial, cel mai tânăr pilot care devine dublu campion mondial, cel mai tânăr triplu campion mondial și cvadruplu campion mondial, sunt doar cele mai importante dintre recordurile germanului după numai șase sezone și jumătate petrecute în Marele Circ.
Mediafax
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER