Cum să salvezi Steaua în plină criză. De la faliment, la 1200 de copii care asigură viitorul!

În România, sportul nu este încă o industrie, dar au început să apară oameni bine școliți, cu know-how învățat „afară”, care cred că tărie că și cluburile de la noi (multe dintre ele finanțate din bani publici în acest moment) pot fi performante pe plan financiar.

Unul dintre ei este Virgil Stănescu, unul dintre cei mai cunoscuți baschetbaliști români, în prezent președinte la Steaua CSM EximBank. În anul 1998, acesta a primit o bursă în NCAA, liga universitară americană, de la Universitatea din Alabama de Sud. S-a întors în Europa în 2001, unde a evoluat în Euroliga, EuroCup și EuroChallenge, la echipe de vârf din campionate puternice precum Germania, Italia, Rusia, Turcia și Belgia

„Îmi doresc să vină momentul în care sportul să fie taxat și la noi, sportivul să fie angajat, să aibă o pensie. Trebuie să existe o facilitate legislativă pentru a-l încuraja. Cred în sistemul American, unde 30 de secunde la Superbowl sunt 3 milioane de dolari”, a spus Virgil Stănescu, în cadrul unul curs susținut în exclusivitate la Sport Business Academy în care a vorbit despre cariera sa și despre cât de important este managementul în activitatea oricărui sportiv.

„Am jucat în campionate care erau preocupate de imaginea echipelor, am văzut ce înseamnă show în sport și am simțit presiunea locului de titular”, a spus Virgil Stănescu, care a povestit că întoarcerea în România a însemnat 4 ani și jumătate de probleme financiare: „La Dinamo, am fost plătit doar jumătate de an. I-am dat în judecată și le-au fost închise conturile. Cumva mi se reproșa că nu am valoarea care ar fi trebuit să o am. Apoi am semnat cu o echipă din Rusia. Băiatul s-a născut în Rusia, la Samara, și apoi, soția fiind din nou însărcinată, am decis să ne întoarcem acasă. Am semnat cu Steaua. La jumătea anului, finanțatorul a dat faliment din cauza crizei. Astfel, am decis să mă implic, măcar să terminăm campionatul. N-au fost plătite salarii, etc., și totuși toți jucătorii au rămas la echipă”.  

Steaua este deocamdată singurul brand care putea fi dezvoltat comercial

Absolvent de Management și cu Masterat în Integrare Economică Europeană, Virgil Stănescu a decis să rămână la Steaua, deși mărturisește că nu era stelist „de mic”, iar clubul activa în liga a 2-a. De ce? „Am devenit stelist atunci când am jucat la Steaua și am văzut ce înseamnă. 60% din suporterii români sunt steliști. De asemenea, mi se părea că e singurul brand care poate fi dezvoltat comercial”.
„Încă jucam la Ploiești. Când ne-am calificat în prima Ligă, am făcut parteneriat cu Primăria București și am decis să mai joc un an  la Steaua, să ajut, deoarece era august și nu prea aveam jucători. Plus că era conflict de interese dacă rămâneam la Ploiești și aveam funcție la Steaua. Numai că nu eram căpitanul de echipă, ci acela  care semna cecurile, avea întâlniri ca oficial, etc. Foarte dificil să fiu conducător și jucător în același timp. Atunci, m-am lăsat de baschet”, a istorisit Virgil Stănescu.

1200 de copii, 300 angrenați în competiții, 36 de top

Filosofia actualului conducător al Stelei este educarea copiilor și tinerilor prin intermediul sportului. Iată ce a spus Virgil numai pentru SBA: „Societatea de la noi suferă din cauza faptului că sportul e considerat un moft încă din clasele primare. Sportul e marginalizat în școală, rata de scutiri medicale fiind de 50%. Astfel, copiii nu știu ce înseamnă responsabilitatea, munca de echipă, lupta pentru victorie, nu știu să piardă, ignorând regulile și căutând așa numite scurtături în viață”.
Performanța este o sită cu ochiuri fine, astfel că, din 1200 de copii, doar doi ajung să facă pasul spre cel mai înalt nivel: „La Steaua, avem 1200 de copii, dintre care cam 300 sunt angrenați în competiții. Sunt aleși cam 36 în Centrul de Excelență, din care 4 sperăm să facă pasul mai departe, numai doi să facă mare performanță, iar la națională – 10% (selectionați în timp)”.

În industria sportivă, se vând emoții

„Ca președinte la Steaua, nu mi-am propus neapărat să câștig titlul în fiecare an. În industria sportivă, eu vând emoții. Eu am un proiect care să răspundă nevoilor baschetului românesc”, a dezvăluit Virgil Stănescu.

95% din Top Executive ai lumii au făcut sport

„95% din Top Executive ai lumii au facut sport. Astfel, se deduce că sportul creează acești oameni competitivi, și nu că sportivii sunt golani, cum sunt uneori văzuți în plan mediatic la noi. Când sportivul pare arogant, cu nasul pe sus, de fapt acesta e plin de încredere, ca atunci când e pe teren și pune în practică tot ce a asimilat. Decizia din teren a sportivului este educată. De exemplu, echipa noastră are cam 45 de scheme tactice, iar 90% din ce se vede la tv sunt educate și repetate, 10% reprezentând momente de geniu sau interpretări tactice diferite ale schemelor”, a spus președintele Stelei exclusiv pentru cursanții Sport Business Academy, subliniind că norocul și medalia sunt făcute din transpirație: „Trebuie muncă și caracter pentru a performa. Înveți din experiență, dar numai din cea certificată. Sunt multe oportunități în sport, pe care nu le apucăm. Avem ziarul de mâine și nu-l deschidem”.
                        
1,2 milioane de euro, bugetul ideal în România

Întrebat de cursanții SBA despre bugetul unui club de baschet din România, Virgil Stănescu a ajuns la concluzia că suma ideală este 1,2 milioane de euro:  salariul mediu al jucătorului român este de 3-4 mii de euro. Bugetul lunar e de 90.0000 euro, cu salariile antrenorilor se ajunge la 1,2 mil. euro. Ce să vând eu de banii aștia? Anul trecut am participat în Euro Cup, a 2-a competiție de baschet din Europa ca valoare. Am jucat împotriva lui Onix Kazan, echipă la care am evoluat în trecut. Un jucător de la ei avea salariul de două milioane de euro!”