Virgil Stănescu, o viață de manager în slujba Stelei

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.

Virgil Stănescu, președintele echipei de baschet, are un avantaj la început de carieră în noua postură, brandul. Organizarea grupării după regulile unei societăți comerciale, modelul de succes pe care îl propune fostul baschetbalist

Pentru un manager de club sportiv, noțiunea de timp liber nu prea există. Motivul este cât se poate de simplu, agenda este încărcată cu probleme. Virgil Stănescu, președinte la echipa de baschet Steaua, sintetizează în două idei problema timpului: „Îmi cam mănâncă toate orele pe care le am la dispoziție. Mi-ar mai trebui câteva ore, însă le mai păstrez pentru familie. Cât îi dai jobului, atâta îți cere”. De altfel, fostul baschetbalist gășește cu greu o „fereastră” într-o agendă săptămânală plină pentru o discuție cu ProSport. Nu de foarte mult timp, Virgil Stănescu a devenit conducător de club cu normă întreagă, astfel că responsabilitățile s-au multiplicat față de perioada în care era doar jucător activ. Cât de mult contează un brand pentru un manager sportiv? Cum ar trebui să fie structurat un club profesionist din România? De ce „multinaționalele” nu investesc în sport? Mai poate funcționa o grupare fără departamente de Marketing, de Comunicare? Ce roluri au fanii în viața unui club? Sunt câteva teme pe care managerul echipei de baschet Steaua a acceptat să le dezvolte.
 
VALOAREA BRANDULUI
Un brand în lumea sportului valorează enorm pentru un conducător de club. Acest lucru îl spune chiar Virgil Stănescu: „Dacă nu ai brandul trebuie să-l crești. Bănuiesc că este printre cele mai dificile lucruri, să o iei de la zero. Avantajul este că atunci când îl crești, îl ai după trăsăturile de caracter pe care le impui tu. Spre norocul meu, Steaua este mai mult decât un brand, se duce deja către evanghelizare. Faptul că ai oameni care cred orbește în chestia asta nu poate să fie decât o măsură a importanței pe care o are brandul în România”. Cu siguranță, Steaua este cel mai mare brand sportiv din România, astfel că poate deschide și anumite uși, inaccesibile pentru alte entități sportive. Motivul este cât se poate de simplu, explică Stănescu: „Sunt mulți steliști în toate domeniile, în toate posturile. Iar când îi apelezi sunt mai receptivi. Și pe plan național, când mergem undeva, se creează emulație, avem fani în acel loc, iar acest lucru este un avantaj”.

CÂT CONTEAZĂ‚ UN DEPARTAMENT DE MARKETING
Fostul baschetbalist consideră că marketingul are un rol determinant în cadrul unui club sportiv: „Contează 95% pentru că până la urmă contează produsul pe care îl ai. Dar trebuie să ajungă la consumator. Trebuie să atragi lumea la sală și să creezi emulația în jurul proiectului. Toată activitatea e bazată pe imaginea clubului, pe imaginea a ceea ce faci zi de zi sau meci de meci. Marketingul contează enorm în sport”.

COMUNICAREA ÎN SPORT
„Cu siguranță toate rezultatele pe care le obții trebuie să ajungă să fie cunoscute, ci nu ca să fie o laudă, ci ca să fie un feed-back al oamenilor care depun suflet în acest program. După mine, este foarte importantă comunicarea cu fanii, ei trebuie să fie parte dintr-un club”, susține Virgil Stănescu. În această idee, conducătorul echipei Steaua a și demarat programul de „socios”, model apărut pentru prima dată în fotbalul spaniol: „Ne dorim ca la un moment dat fanii să aibă puterea de a patrona într-un fel Steaua și de a fi implicați direct în treaba asta. Până acum avem socios prieteni, dezvoltăm cadrul legal prin a face o asociație și a merge, astfel, mai departe”.

CUM AR TREBUI SĂ‚ ARATE ORGANIGRAMA UNEI GRUPĂ‚RI SOLIDE
Virgil Stănescu este foarte clar în această privință: „În primul rând, un club sportiv trebuie organizat după reguli clare. În viziunea mea sunt aceleași reguli ale unei societăți comerciale. Îmi doresc să am departament de Marketing, îmi doresc să am departament Financiar, de Comunicare, de Relații cu Sponsorii. Cam tot ce înseamnă o societate comercială la nivel înalt pentru că numai așa poți face lucrurile corect, astfel încât să poți să ții pasul cu profesionismul. Noi suntem obișnuiți cu organizații plate, în care există un manager care controlează tot. Dar tot ce înseamnă de la Resurse Umane până la orice este legat de club trebuie să fie controlat de profesioniști. Nu ne pricepem la toate și nici nu îmi doresc să mă pricep la toate.  Îmi doresc să am oameni care se pricep la ele. Cel puțin la noi în club încercăm să adresăm lucrurile acestea corect”.
Pentru majoritatea cluburilor, susținute de autorități locale, organigrama pare însă cam „stufoasă”. „Din afară așa pare, numai că cerințele de comunicare și tot ceea ce înseamnă organizarea clubului trebuie făcute de oameni care se pricep la așa ceva. Dacă sunt bun în ceva, nu înseamnă că sunt bun în toate. Nu încerc să inventez roata încă o dată, a fost deja inventată. Totul ar trebui făcut ca la carte”, spune fostul baschetbalist.

DESPRE IMPLICAREA AUTORITĂ‚ȚILOR LOCALE
90% din cluburi n-ar mai rezista dacă n-ar avea susținere de la comunitățile locale. „Noi poate mai suntem ajutați și de brand, dar unui club local într-un orășel îi este mult mai greu să găsească acea sponsorizare și acea putere a investitorului de a susține ceva anume, mai ales când egocentrismul nu se regăsește neapărat în situația respectivă”, afirmă Virgil Stănescu. Inclusiv echipa pe care o conduce a semnat un parteneriat cu Primăria Generală a Capitalei: „În sportul de masă ne bucurăm de o emulație foarte mare și atunci prin performanța echipei de seniori, prin proiectele pe care le facem la copii, intrăm oarecum în nevoia de comunicare și de acțiune a Municipalității. Și atunci este o situație de câștig în care ne cam unim puterile”. În momentul de față, Steaua, în parteneriat cu BC Dan Dacian și BC Laguna, are sub umbrela proprie 1.200 de copii.

DE CE NU INVESTESC „MULTINAȚIONALELE” ÎN ROMÂNIA
Nu există manager al unui club de mare performanță care să nu fi luat în considerare, la un moment dat, posibilitatea de a atrage un sponsor puternic, o companie multinațională, care să susțină financiar activitatea grupării. Sunt însă puține cazurile unor reușite. În primul rând, legislativ, companiile nu sunt stimulate să investească în sport. Apoi, comunicarea este un impediment. „Ne este foarte greu să intrăm într-o companie de acest gen din cauza strategiilor de comunicare. Într-o multinațională, strategia este dictată de obicei din afară. Sumele necesare unui club sportiv sunt destul de mari în raport cu ce se întoarce înapoi dacă nu este un plan de afaceri pe termen lung. Și nu mulți înțeleg acest lucru, nu mulți înțeleg ce înseamnă să sponsorizezi, să fii partener al unui club de baschet, să încerci să comunici de ambele părți acest lucru, astfel încât după un anumit timp să se justifice investiția. Multă lume așteaptă rezultatul imediat și este cam greu”, spune Virgil, care a reușit totuși să încheie un parteneriat între Steaua și EximBank: „Au avut platforma de comunicare, au fost deschiși în sensul acesta și cred că în timp se va vedea exact rezultatul. Vor avea, dacă nu au deja, succesul acestui parteneriat”.

SCHIMBĂ‚RILE LEGISLATIVE ÎN SPORT, CERUTE DE TOATĂ‚ LUMEA
Ce ar trebui să se schimbe legislativ în România, astfel încât sportul să devină mai atractiv din toate punctele de vedere? Managerii așteaptă în primul rând modificări la Codul Fiscal. „Trebuie să oferi niște avantaje financiare sponsorilor care pun umărul la dezvoltarea sportivă”, precizează Virgil, care insistă și pe modificări la Codul Muncii: „Sportivul ar trebui văzut ca o profesie liberală. Cred că ar ajuta destul de mult în a trece pe curat toate investițiile sportive și nu mă gândesc numai la baschet. Mi-aș dori ca atleții să fie plătiți ca sportivi de performanță, să aibă în legea pensiilor ceva care să nu-i limiteze la vârstă pentru că avem o viață variabilă de muncă”.

„Despre profit în sport nu prea se poate vorbi, exceptând poate fotbalul. Nu prea există modelul acesta în Europa, iar la noi este și mai greu. Scopul este să ne susținem, profitul este cu totul al pas”
Virgil Stănescu, manager echipa de baschet Steaua

13 oameni are Virgil Stănescu alături de el, care îl ajută la conducerea echipei de baschet Steaua

Globe-trotter cu 16 echipe în CV

Virgil Stănescu (36 de ani) este unul dintre jucătorii emblematici ai baschetului românesc de după Revoluție. Timp de 13 ani (1996-2009), bucureșteanul (2,08 m, 120 kg) a evoluat în națională, reprezentativă al cărui căpitan a fost timp de 10 sezoane. „Nici nu mai știu câte partide am jucat, la noi nu e ca la fotbal, nu prea se ține statistica”, spune cu franchețe Virgil. Bucureșteanul e un adevărat globe-trotter, cv-ul său numărând 16 echipe: CSȘ București, Soced, Alabama (SUA), Opel Frankfurt (Germani), Oostende (Belgia), Turk Telekom (Turcia), Dinamo, St.Petersburg (Rusia), Al Qadisya (Kuweit), Vladivostok (Rusia), Kazan (Rusia), Samara (Rusia), Teramo (Italia), Steaua, BC Mureș și Asesoft Ploiești. S-a retras din activitatea de jucător în acest an.

Stănescu, președinte și jucător

Între două întâlniri în postura de conducător, Virgil Stănescu a îmbrăcat și maioul pentru a-și ajuta echipa din teren în sezonul trecut

Drumul lui Virgil către manageriat a fost „bătătorit” cu mulți ani înainte, prin Statele Unite. „Am plecat la facultate în Statele Unite cu o bursă de studii. Aici eram la Construcții, la Inginerie civilă, însă acolo m-am mutat la Management. Mi-a plăcut mult, am terminat facultatea, mi-am luat licența și am continuat viața sportivă. Prin diferitele țări și cluburi la care am activat, m-a atras chestia asta, de a conduce un club sportiv. Am început să mă interesez din ce în ce mai mult în această privință și mi-am dat seama că asta este ceea ce vreau”, ne-a relatat managerul echipei de baschet a Stelei.

Stănescu a preluat conducerea grupării într-o perioadă în care echipa se afla în liga a doua (2012), în acel moment el fiind și jucător activ la Asesoft Ploiești. „Nu a fost nicio problemă să joc la Asesoft și să dirijez puțin clubul. Când am intrat cu Steaua în Liga Națională, a devenit clar faptul că mă întorc acasă, mă las sau dacă ar mai trebui să joc, o fac la Steaua. Lucru care s-a și întâmplat pentru că parteneriatele noastre cu Municipalitatea au fost semnate destul de târziu și am mai luat doar ce a mai rămas de pe piață. Atunci am spus că sacrific încă un an, să încerc să le fac pe amândouă și să pun umărul din toate punctele de vedere. A fost însă un an incredibil de greu pentru că între antrenamente eu aveam întâlniri, dimineața aveam întâlniri, în vestiar eram președintele echipei, pe teren eram președintele echipei. Era greu de pus deoparte cămașa și luat maioul. Dar a fost un an interesant, a fost un an în care am învățat mult și am considerat că acum este momentul să mă dedic total postului de manager și președinte al clubului Steaua”, a precizat Virgil Stănescu.