Vasile Cîtea a câștigat joi seara al doilea mandat de președinte al Federației Române de Box, fiind ales în unanimitate. ProSport l-a provocat la o discuție directă, fără ocolișuri, pe bărbatul de 56 de ani ce conduce deja de patru ani destinele sportului cu mănuși din țara noastră.
Vechiul și noul președinte al FRB susține că boxul românesc a ieșit din zona gri în care s-a zbătut timp de câțiva ani, perioadă care a dus la un declin dramatic ce se poate solda cu un eșec istoric: prima Olimpiadă din 1948 încoace la care România nu va trimite niciun boxer. În acest moment, cu mai puțin de jumătate de an înainte de JO de la Tokyo, țara noastră nu are niciun sportiv calificat în turneele de box din Japonia. Cîtea e însă optimist după obținerea celui de-al doilea mandat de președinte și susține că puglismul românesc își va reveni până la Olimpiada din 2024, de la Paris. Acesta susține însă că sunt câțiva boxeri tricolori care se pot califica inclusiv la ediția de anul acesta a Jocurilor Olimpice.
Președintele FRB a comentat și interviul extrem de tăios pe care Rudel Obreja l-a dat pentru ProSport. Cîtea este atacat dur de fostul său partener, al cărui nume a refuzat să îl pronunțe pe tot parcursul unei conversații care a durat mai bine de jumătate de ceas, dar căruia i-a oferit o replică pe măsură.
ProSport: Domnule Cîtea, felicitări, în primul rând! Ați câștigat un al doilea mandat deși boxul românesc este, poate, în cel mai prost moment din ultimii 70 de ani. Cum vă explicați? Vasile Cîtea: Venim după o perioadă foarte grea, într-adevăr, dar de un an și șase luni lucrurile au luat o altă turnură. În acest moment, eu trebuie să duc mai departe lucrurile bune pe care am început să le implementăm ca să revenim din nou în lumea bună a boxului internațional. A trebuit efectiv să salvez această Federație atunci când am venit în urmă cu patru ani. Am curățat toată mizeria acum, balastul și tot ce mai era rău și am ajuns pe linia de plutire, fără turbulențele și șocurile care până acum ne-au perturbat activitatea.
Dar cum s-a ajuns în situația aceasta dramatică? Au fost trei ani și ceva, aproape patru în care noi nu am mai primit finanțare din partea Ministerului Tineretului și Sportului. Din niște greșeli și exagerări ale celor de la MTS, dintr-o ambiție sau nu știu cum s-o numesc, s-a întâmplat lucrurul ăsta. A fost o pleiadă întreagă de miniștri, o sarabandă lungă, Lipă, Szabo și așa mai departe, dar această situație nu s-a deblocat. Ei, pe un principiu, au considerat că structurile care au un litigiu sunt blocate de la finanțare.
Drept urmare, acum am câștigat în prima instanță. Mai e apelul, într-adevăr, dar s-a dat un termen abia în 2021. Nu a fost ușor să facem tot acest efort juridic, a fost enorm de greu. Am luat Federația de sub pământ, avea un buget de doar 10 miliarde de lei vechi, plus 16 procese pe rol. Toate erau în pierdere în instanță, eram în punctul de a le pierde pe toate, inclusiv cele de la gala Bute!
Și cum ați rezolvat această situație dacă nu erau bani? Că un asemenea efort juridic implică niște costuri… Am găsit niște oameni de bine care ne-au ajutat înmomentele grele, cum ar fi doamna avocat Popescu, cea care a făcut această muncă benevol și a devenit expertă în aceste probleme ale Federației. Dânsa mi-a fost recomandată de vicepreședintele Federației, Bogdan Marinescu și pe bază de prietenie a venit să ne reprezinte fără vreo pretenție materială.
Dar acum că ați rezolvat în principiu situația în instanță, ce se întâmplă cu banii pe care nu i-ați primit în acea perioadă de aproape 4 ani? Banii s-au dus pe apa sâmbetei, pentru că noi nu avem cum să avem o sumă certă. Finanțarea a fost suspendată pe vremea lui Doru (n.r. – Leonard Doroftei) din mai 2015. În acel moment, toate loturile s-au prăbușit, pentru că sportivii nu au mai putut fi ținuți în pregătire centralizată. Nu am mai participat la turnee internaționale de pregătire, acolo unde te lovești de cei mai buni, am avut dificultăți tot mai mari la participarea în competițiile oficiale. În acești ani, multe s-au ținut din buzunarele antrenorilor, din buzunarele sportivilor, ale noastre.
Deci practic a fost o eră în care s-a supreviețuit cum s-a putut. S-a cam pierdut o generație în toți acești ani, nu? S-a pierdut, e bun termenul. Noi în acest moment culegem roadele lipsei de continuitate din acei ani. Faptul că nu avem sportivi acum este pentru că nu am putut investi corespunzător în boxerii care atunci erau în loturile de juniori și de tineret.
Realist vorbind, cât de mari sunt șansele ca România să nu trimită niciun boxer la Olimpiada de la Tokyo? Sincer, eu vreau să fiu optimist, dar recunosc că participarea la Olimpiadă e în pericol. Am rămas cu doi-trei sportivi care au o șansă mare, spun eu, dar asta doar datorită ambiției lor și a antrenorilor care-i pregătesc. I-aș numi aici pe Jitaru Robert, care a venit de la Brăila la Steaua. Apoi ar mai fi Andrei Arădoaie, care e de loc din Iași, dar a venit și el la Dinamo. Lângă ei, mai sunt câțiva copii de perspectivă care îmi dau încredere pentru Olimpiada din 2024.
Domnule Cîtea, ce buget a avut FRB în 2019? Sunt curios, pentru că spuneți că sunteți o Federație săracă. Știu de ce mă întrebați. Au fost unele persoane care au făcut afirmația că am avut un milion de euro buget. Așa e! Dar ei ce au lăsat în Federație? Au cum să îmi dea un număr de sportivi pe care să îi fi lăsat pregătiți să poată duce boxul românesc mai departe? Au lăsat numai scandal și panaramă! Un sportiv nu e o marfă pe care te duci la piață și o cumperi cu bani. Oricâți bani investești, nu îl poți face într-un an sau doi să se bată cu cei mai buni, mai ales că în țară concurența este foarte slabă. Trebuie timp, strategie, pentru că doar cu pași și știință se pot face campioni mondiali.
Așa este, sunt de acord că un sport precum boxul nu se învață în câțiva ani și că e nevoie de pregătire susținută, dar cât timp ne va lua să revenim din nou în vârf? Noi acum sunem sparring partners pentru alții! Așa este, suntem outsideri pe scena internațională la acest moment. Am încredeera că în doi ani vom conta și vom conta în mod serios. Avem o generație de copii de 19 ani care s-au antrenat la centrul olimpic și au o pregătire foarte bună. Și de la juniori vine o generație bună, cu doi-trei boxeri de perspectivă la fiecare categorie.
Trebuie să avem grijă de ei, să fim atenți cum îi creștem. Cred că în acest moment suntem pregătiți să le acordăm tot sprijinul pentru că, în afara sportului, ei trebuie îndrumați inclusiv să-și și contine studiile. Există viață și după box așa că trebuie să avem grijă de ei și în privința acestui aspect. Ca să concluzionez, eu sunt sigur că în 2022 veți auzi din nou de boxeri români care sunt vedete reale pe scena internațională.
Cât de greu vă e să atrageți sponsorizări dată fiind imaginea proastă pe care FRB a avut-o în ultimii ani? Eu cred că în momentul ăsta am depășit faza de lipsă de credibilitate, de sămânță de scandal. Ieri au fost aleși în biroul federal patru oameni noi, care vin din afara boxului, oameni de afaceri care pot ajuta și se pot implica pe această linie.
Anul trecut am avut la dispoziție undeva la 4 milioane de lei. Dar bugetul ăsta a fost într-o situație în care noi veneam după toată această secetă. Celălalt președinte, și nu mă refer la Doroftei, a luat Federația la 2,5 – 3 milioane de dolari pe an și a lăsat-o la 250 de mii de dolari buget pe an!
Dar cum s-a ajuns la un asemenea declin? Pare ireal! Federația asta fost atât de tare decăzută pentru că cei care o conduceau nu aveau programe, nu făceau proiecte pe care să le depună la MTS ca să justifice un buget mai mare. Iar dimensiunea finanțării era diminuată de la an la an, pentru că alte federații veneau cu propriile proiecte.
Să înțeleg că bugestul alocat de MTS se calculează în funcție de ce solicită fiecare federație? Da. Noi mergem cu calendarul intern și internațional, vedem care sunt competițiile la care considerăm că e nevoie să participăm, ne punem necesitățile foarte bine articulat în acest program. În funcție de cât de credibil e, MTS decide câți bani îți dă.
Totuși, anul trecut ați considerat oportun să anulați organizarea turneului „Centura de Aur”, practic emblema boxului românesc la nivel internațional. De ce? Ca și turneu de tradiție, e cel mai important pe care România îl organizează. Însă anul trecut a fost extrem de aglomerat, Federația Internațională a schimbat de mai multe ori datele unor competiții. Am avut Campionatul Mondial, care era criteriu de calificare la Olimpiadă. Din cauza conflictului care există între Federația Internațională de Box și CIO, s-a reprogramat totul. Din acest motiv noi am mai rămas la Centura de Aur cu patru țări și nu se justifica să facem un efort financiar atât de mare pentru așa ceva. Am preferat să investim banii mai eficient.
Cât de tare vă afectează situația asta complicată care există între AIBA și CIO? Ne încurcă foarte tare. CIO e foarte intransigent după Olimpiada de la Rio, pentru că au fost multe probleme de arbitraj. Și pe noi ne-au afectat din cauza jocurilor care se fac acolo, când Mihai Nistor a fost dezavantajat clar în fața acelui iordanian. Brigăzile de arbitri care au fost acolo au creat foarte multe controverse și au dat multe decizii greșite.
Considerăm că Federația Internațională este incapabilă să judece și să gestioneze situația în acest moment. CIO nu mai transferă finanțe și reusurse către AIBA în acest moment. Nici măcar nu mai e de acord ca turneele de box de la Jocurile Olimpice să fie organizate de Federația internațională
De la cine aveți speranțe că se va califica la Jocurile Olimpice de la Tokyo? Anul ăsta sper să nu mai fie probleme. Între 13 martie – 24 martie, avem un turneu de calificare la Londra. Apoi, în perioada 14-24 mai, este turneul de calificare de la Paris, viitoarea capitală olimpică.
Participăm cu opt băieți și două fete. Deci la băieți avem un reprezentant la fiecare categorie de greutate. Din cei galonați, cu rezultate, i-aș putea numi pe Cosmin Gârleanu, la 52 de kilograme. Mai e Robert Jitaru la 57 kg, pană, care chiar acum e la un turneu internațional la Budapeste și nu participă la naționale. S-a dus acolo ca să aibă competiție, pentru că în țară nu are cu cine. Arădoaie are șanse și el, rezultatele îl recomandă. La fete ar mai fi Cristina Cozma și Nechita Claudia. Cam asta este brigada.
Mai vin copiii la box? Întreb deoarece toate sporturile din România se plâng de bazinul tot mai mic de selecție. Nu mai vin, e aceeași situație. Copiii nu mai sunt cei de altădată. Ghinionul nostru este că am avut vidul ăla de patru ani, pentru care acum dăm socoteală, la această Olimpiadă. Eu sunt convins că ce se întâmplă la lotul de tineret, acolo unde sunt deja rivalități la categorii, cu câte doi sau chiar trei sportivi, va readuce România sus.
Vom face o echipă completă și competentă. În acest moment, în țară ne lipsesc mentalitatea și pasiunea antrenorilor. Nu mai stau în sală, nu mai petrec timpul necesar cu sportivii. Sunt doar puțini care se mai dedică acestui sport. Dar îi înțeleg și pe ei, pentru că ani de zile a fost o situație în care azi mergeam la Europene, ne pregăteam, apoi nu mai mergeam. Ba nu aveam bani, ba era scandal, iar asta i-a demotivat pe mulți.
Dar tocmai spuneați că situația asta nu mai e de actualitate. Le-ați transmis acest mesaj de unitate și oamenilor de box din țară? Eu sper din toată inima ca ceea ce a fost să nu se mai repete. E vorba aceea românească: cele rele să spele, cele bune să se-adune. Au fost greșeli și de comunicare, și la nivel de ambiții personale. Am vorbit cu cei care activează acum în box și le-am transmis același lucru pe care-l intuiți. Dacă nu stăm împreună și nu contribuim fiecare cu ce poate să aducem plus valoare la boxul, vom bate pasul pe loc și ne vom regăsi în aceeași situație. Avem capacitatea de a face din nou boxul să strălucească.
Nu pot să închei fără să vă întreb dacă ați citit interviul pe care Rudel Obreja l-a dat în ProSport. L-ați citit? L-am citit, bineînțeles. Nu aș vrea să fac niciun comentariu, pentru că nu vreau mă cobor la nivelul acelui discurs. Nu cred că un om întreg și cu mintea la el va crede măcar o iotă din ce se bătea câmpii acolo. Nu are niciun fel de fundament, dar îl înțeleg că e supărat. Să-i dea Dumnezeu sănătate, să-și rezolve problemele pe care le are! Eu mă ocup de box, iar lumea nu mă va judeca în funcție de ce zice el. Eu vreau să vă întreb însă un lucru.
Ce anume? Mihai Leu a fost lângă el, acum nu mai e. Feri Vaștag a fost lângă el, nu mai e nici el. Doroftei, aceeași situație. Lucian Bute la fel. Pe mine să mă lăsați de-o parte. Domnule, toți oamenii ăștia sunt nebuni și el e singurul drept? Întreb și eu…
El zice că el m-a făcut arbitru internațional Cum să mă facă? Păi în 2006, la Europenele din Bulgaria, de la Plovdiv, am fost declarat cel mai bun arbitru din Europa. Tot el m-a ajutat și atunci? Baliverne.
Ați pomenit o serie de nume importante, Leu, Vaștag, Doroftei, Bute. De ce nu îi aduceți alături de dumneavoastră, pentru că ar conta prezența unor nume atât de importante pentru box? Mihai Leu chiar m-a sunat în ziua alegerilor din Antilele Franceze, e în concediu, și a transmis un mesaj video celor prezenți în sală. El este acum președinte de onoare. A clarificat lucrurile pe care le avea cu automobilismul, a predat cam tot ce avea fiului său și va veni la Federația de box să ajute.
Referitor la Doru, eu am vrut anul trecut să înființăm un centru la Ploieși care să se numnească Leonard Doroftei. Dar am vorbit cu el și mi-a zis: «Nu te mai chinui, nu te mai necăji, că eu plec în Canada și nu are rost să faci acest demers».
Dar cu Bute ați discutat?
Cu Lucian avem o discuție să facem o bilaterală cu lotul Canadei, noi să ne ducem la ei și ei să vină la noi. El este cel care se ocupă de intermedierea acestor acțiuni care să ducă la o pregătire mult mai bună a boxerilor noștri. El când vine în România, de obicei merge la Brăila, că avem un centru regional acolo, mai vorbește cu sportivii, le mai dă sfaturi. Am avut acolo finala la junori, ne-am întâlnit, am stat de vorbă.
În acest moment, pe ce se bazează boxul la nivel de infrastructură în țară? Avem trei centre olimpice: unul de fete la Slatina, unul de băieți la Brăila și încă unul la Bacău. Urmează să se mai înființeze două centre: de juniori la Baia Mare și de tineret la Satu Mare. Comitetul Olimpic Român, o spun cu recunoștiință, sunt singurii care au rămas alături de noi în acea perioadă grea. Ne-au dat puțin aer să putem rezista, să supraviețuim. Avem acei copii care fac pregătire centralizată, acum deja se exprimă, sunt bine legați, au un bagaj bun de cunoștințe tehnice.
Pentru final, aveți un mesaj pentru cei din lumea boxului? Cei din lumea boxului trebuie să știe că la Federația Română de Box au ușile deschise tot timpul, indiferent de nume. Cine are o idee să vină la Federație sau să trimită o scrisoare, orice, doar să ajungem să o discutăm. Nu am spus «nu» nimănui niciodată. Dacă vor, să se alăture de un proeict în care au mare încredere, dar să facem tot ce putem ca să scoatem la lumină acest sport drag nouă. Nimeni nu deține adevărul absolut și îi aștept pe toți cei care vor să ajute să facem adevărul împreună.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER