*Mâine spadasinele pot urca pe podium în proba pe echipe
*Scrima mondială și europeană impresionează constant prin cadrele neconvenționale alese pentru găzduirea competițiilor de marcă.
Improvizează în teatre, transformă palate, încropesc scene în miezul traficului sau blochează toată mișcarea în AFI Cotroceni – cazul României. Italienii sunt mai cu moț! Au pus pe tava federației europene cheile orașului Legnano marșând pe un argument decisiv. O strategie de desfășurare a competiției în două locații: fazele inferioare în Palatul Sporturilor, semifinalele și duelul pentru aur pe o insulă a râului Olona. Nimic neobișnuit până aici! Doar că din petecul de pământ s-a ridicat spre cer, în jurul anului 1440, un castel. Castelul Saint George, castelul ce avea să devină pentru o seară casă împărăteselor spadei europene. Două românce! Două prietene! Două campioane mondiale! Două colege de cameră! Două fete care respiră deja aerul olimpic! Două spadasine care-și împrumută la nevoie arma sau masca! Două maestre care și-ar da și viața una pentru cealaltă! Dar sorții n-au sentimente. Le repartizează spate în spate, pe jumătăți diferite de tablou. Urcă sau coboară, după caz, „creangă” cu „creangă” până în semifinale, dar la întâlnire nu mai ajung Ana Brânză și Loredana Dinu. Vicecampioana olimpică îngenunchează în turul secund în fața Lorei, însă nici drumul craiovencei nu se prelungește în turul următor.
Tușă după tușă și două steaguri românești alunecă pe apa râului Olona până în vârful castelului. Cu bronzul la degetul mic, Simona și Anca își etalează măiestria în fața unor adversare redutabile. Rusoaica Șutova (13-15) face o reverență scurtă în fața valorii Simonei. Gherman demarează mai slab (2-3), însă, respectând perfect indicațiile date de Dan Podeanu, se desprinde. Cinci minute mai târziu, Anca încrucișează spada cu nemțoiaca Solzanska (15-13). Trage perfect, aruncă o privire scurtă către antrenorul Cornel Milan și tăie aerul cu un pumn triumfător.
Finala fără antrenori
Pe aur și pe argint se gravează deja numele României, dar câteva litere sunt amânate pentru mai târziu. Anca și Simona fac o tură prin vestiar. Mintea le fuge la jocul copilăriei „Nu te supăra, frate!” sau la finalul tulburător al peliculei „Lanțul” (cu Tony Curtis și Sidney Poitier). La cărțile de capă și spadă lecturate pe când erau doar studente în banca scrimei sau la ultimele antrenamente efectuate săptămâna trecută la Forban. Timpul se scurge ușor, antrenorii Podeanu și Milan evadează în afara Castelului și le lasă pe fete să se descurce singure pe planșă. Măroiu ține la subraț masca albastră și găsește resurse să mai și zâmbească. Chipul Simonei nu transmite nimic. Își pune masca roșie, meciul începe și se desprinde din prima: 3-1 și 6-2 după prima parte. Anca n-are stare, Gherman își trage sufleteul câteva secunde pe podium. Reintră în forță. Evadează spre 9-5, 12-5 și o mai desparte o tușă de aur exact la finalul părții a doua: 15-6. Termină lupta în primele cinci secunde ale ultimei părți și pune într-o îmbrățișare toată bucuria și toată consolarea pentru prietena sa.
2 medalii au cucerit spadasinele la ediția trecută a CE (Sheffield): bronz prin Ana Brânză și aur cu echipa
1 medalie în proba de individual a Europenelor avea Anca în palmares: bronz în 2006 la Izmir 10 zile de cantonament la Forban au efectuat Simona și Anca înaintea Europenelor
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER