„Nu vom elimina niciodată dopingul din sport”, spunea în august 1998 prințul belgian Alexandre de Merode. Timp de 35 de ani, De Merode deținuse funcția de șef al Comisiei Medicale din cadrul Comitetului Internațional Olimpic (CIO) și supraveghease politica antidoping din sportul mondial. Lupta prințului împotriva dopajului nu fusese mereu limpede. În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, unde România comunistă a participat în ciuda blocadei impuse de Uniunea Sovietică, dovezile unor probe pozitive au fost distruse în biroul său. Dezvăluirea a fost făcută de Alexandre de Merode abia în 1994, atunci când s-a apărat, spunând că hârtiile a „cinci sau șase teste” au fost făcute bucăți din greșeală, după festivitatea de închidere, în timp ce biroul său era curățat. Din cauza ineficienței organismului pe care belgianul îl conducea, Comitetul Olimpic a decis în 1999 înființarea Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA), organizația ale cărei servere au fost sparte zilele trecute de hackerii din organizația Fancy Bear. Alexandre de Merode a murit în 2002, lăsând în urmă o declarație premonitorie: „Există o tendință către doping în Statele Unite, Marea Britanie și în întreaga lume”. Până acum, în doar 3 zile, hackerii Fancy Bear au publicat o listă cu 29 de sportivi care au folosit substanțe interzise în ultimii ani. 13 dintre ele au câștigat medalii la Rio de Janeiro, iar 10 sunt campioni olimpici la competiția recent încheiată. Pe listă apar Serena Williams, Simone Biles sau Chris Froome, superstaruri ale sportului mondial.
Pe 13 august 2016, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, înotătoarea daneză Blume Pernille intra în bazinul olimpic și termina proba de 50 de metri în 24,07 secunde, cu o fracțiune de secundă sub recordul olimpic. Blonda reușea să bată înotătoare mult mai experimentate și să obțină primul titlu olimpic pentru Danemarca după 68 de ani. În aceeași zi, Pernille câștiga bronzul pentru Danemarca în proba de ștafetă 4×100 de metri mixt. O zi perfectă pentru o tânără de 22 de ani.
24 de ore mai târziu, pe 14 august, Pernille a fost testată de oficialii Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA), iar proba ei de urină conținea Terbutalină, o substanță care se încadrează pe lista interzisă de WADA, la capitolul „S.3 – Beta 2 agoniști”.
Fișa testului este confidențială și a fost înregistrată în baza de date a agenției mondiale pe 19 august. Nimeni din exterior nu a avut acces la rezultat și acesta ar fi rămas secret dacă hackerii de la Fancy Bear – un grup misterios acuzat că ar avea legături cu Glavnoje Razvedyvatel’noje Upravlenije, pe scurt GRU, serviciul secret al armatei ruse – nu ar fi publicat joi fișa înotătoarei daneze.
Blume Pernille este un superstar în Danemarca, după titlul olimpic de la Rio de Janeiro
Documentele arată că Pernille folosea de patru ani substanța interzisă Terbutalină, pe baza unor certificate de autorizare pentru uz terapeutic (TUE), aprobate de Federația Internațională de Natație (FINA). Practic, o formă de doping adusă sub o controversată umbrelă legală, acoperită de documente. Pe 10 februarie 2012, daneza atunci în vârstă de 18 ani primea acceptul de a lua Terbutalină, sub formă de inhalații, în doză de 0,5 miligrame, „de câte ori este nevoie”. Autorizația de dopaj este dată de românul Cornel Mărculescu, directorul executiv al Federației internaționale, și are termen de valabilitate până pe 10 februarie 2016!
Pe 23 aprilie 2016, la o lună și două săptămâni după expirarea scuturii anterioare, doctorul Andrew Pipe elibera o nouă rețetă, pentru alți patru ani, conform căreia daneza care avea să câștige în august titlul olimpic putea să inhaleze Terbutalină, cu precizarea că frecvența era redusă la doar „patru ori pe zi”.
Curios, acum 11 zile, Andrew Pipe și-a dat demisia din funcția de șef al Comisiei de revizuire a controalelor doping din cadrul Federației Internaționale de Natație. El și-a manifestat nemulțumirea față de modul în care FINA a tratat cazul înotătorilor ruși. Inițial, 7 sportivi ruși au fost excluși de la JO, însă ulterior au fost lăsați să participe la Rio
De ce avea nevoie o sportivă de top de un tratament-gigant cu o substanță interzisă, întins pe durata a opt ani?
Potrivit cotidianului danez Ekstra Bladet, Blume Pernille are astm, o afecțiune respiratorie descoperită în 2010, la vârsta de 16 ani. „După ce am fost diagnosticată cu astm, am început să iau medicamente și a funcționat foarte bine. Am fost capabilă să mă antrenez și să performez mult mai bine. Sfatul meu este să nu vă lăsați copleșiți de astm. Să ai astm în natație este mai degrabă o regulă decât o excepție”, declara într-un interviu sportiva care avea să câștige medalia de aur la Rio, în ciuda afecțiunii îndelungate.
Joi, după ce numele danezei a apărut pe site-ul hackerilor de la Fancy Bear, Pia Holmen Christensen, directorul Federației Daneze de Natație, a reacționat extrem de nervos:
„În primul rând, Pernille nu a făcut nimic greșit. E foarte important de scos asta în evidență. Ea este victima. Am citit că există o suspiciune de dopaj. Ce rahat! Dacă ai astm, nu e nici problemă să dezvălui asta prietenilor și familiei, dar eu personal nu aș vrea ca asta să apară în ziare, să fie știut de oricine din Danemarca”.
Reacția iritată a oficialului danez nu lămurește, însă, un alt aspect.
Cum a beneficiat bolnava de astm Blume Pernille de pe urma tratamentului îndelungat cu Terbutalină?
ProSport a discutat joi cu trei doctori sportivi. Unul dintre ei este Pompiliu Popescu, fostul medic al echipei naționale de fotbal a României. Ceilalți doi au împreună zeci de ani de activitate în sporturi practicate de vedetele aflate pe lista hackerilor de la Fancy Bear, motiv pentru care nu au dorit să le fie dezvăluită identitatea. Ei sunt „sursa #1″ și „sursa #2″.
Dezvăluirile lor sunt șocante.
Astm provocat prin efort
La aflarea datelor din rețeta înotătoarei daneze Blume Pernille, „sursa #2″ a izbucnit: „Incredibil! Tratamentul acesta face ca randamentul schimbului de gaze la nivelul alveolei pulmonare să crească exponențial. Practic, sportiva aceasta inspiră o cantitate de trei ori mai mare de oxigen decât o persoană normală și expiră o cantitate de cinci ori mai mare de dioxid de carbon. Are un avantaj incredibil”.
Dacă rețineți, în interviul său, Blume Pernille vorbea despre o regulă a astmului în înot. Practic, un bolnav de astm în înotul de performanță este avantajat față de un sportiv perfect sănătos tocmai prin aceste scutiri de uz terapeutic acceptate de Agenția Mondială Anti-Doping.
Citește mai jos continuarea articolului.
„Sursa #1″ vorbește despre o practică foarte gravă: „Astmul se induce prin efort maximal. Antrenorii îi epuizează pe sportivi până când nu mai au aer. Cele mai frecvente afecțiuni la sportivi sunt cele de tiroidă și astmul bronșic. Dacă există o boală, un accident sau o operație, orice ar impune un tratament, pentru a te repara mai repede trebuie doar să completeze un formular. Formularul e axat pe temele: pentru ce se administrează substanța și care este cantitatea. Aici se face diferența când sportivul abuzează de o substanță sau când este o situație rară. Circuitul funcționează așa: medicul de urgență anunță medicul de la lotul respectiv, iar medicul completează un formular pe care îl trimite la WADA. Este o acoperire legală, iar mecanismul ăsta funcționează de 30 de ani. Ceea ce fac americanii este doping legal. Diferența dintre ei și restul lumii este că americanii s-au trezit mult mai devreme și alții abia acum au descoperit asta”.
Pe scurt, „sursa #1″ vorbește despre un sistem de îmbolnăvire, reală sau imaginară, a sportivilor cu scopul de a le îmbunătăți performanțele cu ajutorul medicamentelor dopante, prescrise legal.
Blume Pernille nu este singurul înotător prezent pe lista sportivilor dați în vileag de hackerii de la Fancy Bear. Germanca Franziska Hentke, deținătoarea recordului național la 200 de metri fluture, a participat la Rio, însă nu a trecut de semifinale. Campioana europeană din 2016 figurează cu o scutire de uz terapeutic, autorizată însă acum 7 ani, pe 29 septembrie 2009, de Marlene Klein, de la Agenția Germană Anti-Doping. Timp de doi ani și jumătate, până în 26 martie 2012, Hentke s-a tratat de astm cu inhalanții interziși Salbutamol și Salmeterol, lângă care a adăugat glucocorticoizi.
VEZI AICI TOATE DOCUMENTELE POSTATE JOI DE HACKERI
Compatrioții săi, dublul campion mondial Christian Reichert – consumator de Salbutamol între iunie 2009 și iunie 2010 – și Christian vom Lehn (Formoterol inhalat între martie 2010 și martie 2014) o însoțesc pe lista înotătorilor astmatici care au consumat substanțe interzise pe termen lung. „Nu se dau scurtiri terapeutice pe intervale mari de timp. Pur și simplu nu se dau. Cei care au astm primesc scutiri pe perioade scurte, nu-i dai una de continuitate”, spune Pompiliu Popescu.
Scutirile pentru Reichert și Vom Lehn sunt autorizate de același român, Cornel Mărculescu. Și nu sunt singurele documente în care apare numele directorului sportiv român de la Federația Internațională de Natație.
Contactat de ProSport, Cornel Mărculescu a explicat de ce numele său apare pe atâtea scutiri:
„E o formă birocratică. Eu semnam autorizațiile din partea administrației, dar aprobările sunt date efectiv de membrii boardului de control doping. Există acolo o Comisie TUE. Acolo sunt specialiștii, oameni de știință. E un proces normal. Cine are o boală și are un certificat medical se duce la acest board unde doctorii decid dacă dau sau nu scutirea. Nu toți sportivii primesc scutirea. La natație, în 2016 s-au dat 26 de scutiri și s-au refuzat două sau trei”.
Cornel Mărculescu, directorul executiv român de la Federația Internațională de Natație
Cocktail exploziv de medicamente la o campioană olimpică
Pe lista dezvăluită de hackeri figurează și patru înotători americani care au câștigat împreună patru medalii la Rio de Janeiro: două de aur și două de argint. Toți au consumat substanțe interzise cu acordul formal al lui Cornel Mărculescu.
Primii doi sunt:
Mcquin Baron (21 de ani), polo masculin, rețete prescrise între ianuarie 2014-aprilie 2015 și iunie 2015-iunie 2019 pentru substanțele D-amfetamină și dextroamfetamină
Sam Dorman (25 de ani), medalia de argint la sărituri în apă, rețetă prescrisă între 10 mai 2013 și 10 mai 2017 pentru amfetamină. Dorman a fost testat pozitiv pe 10 august 2016, dar rezultatul lui a ajuns în arhiva secretă a WADA, de unde l-au pescuit hackerii.
Ceilalți doi sunt proaspăt campioni olimpici.
Kathleen Baker, o înotătoare de doar 19 ani, a luat aurul olimpic la 4×100 de metri ștafetă mixt și argint la 100 de metri spate. Între cele două probe, pe 9 august 2016, Baker a picat un test doping. În urina ei apăreau Prednison și Prednisolon. În documentele luate de hackeri din serverele WADA, tânăra din Statele Unite are nu mai puțin de patru autorizații pentru un cocktail de substanțe interzise: Prednison, Metilprednison, infuzii intravenoase Remicade, Budesonid și Dextran. Trei dintre rețetele care se întind pe o perioadă de 5 ani, între februarie 2014 și ianuarie 2019, sunt autorizate de Cornel Mărculescu.
Kathleen Baker are 19 ani și este deja campioană olimpică
Potrivit presei americane, Baker a fost diagnosticată în 2010 cu boala Crohn, o afecțiune inflamatorie la nivelul tractului gastrointenstinal. Toate medicamentele de mai sus pot fi folosite în tratamentul bolii, însă îmbunătățesc drastic capacitatea la efort a sportivului.
„Sursa #1″ a comentat apariția Prednisonului pe lista substanțelor consumate de sportivi. „Mă miră apariția acestei substanțe care vine din preistoria dopajului. Există acum medicamente moderne, însă sportivii recurg tot la Prednison. Probabil, obțin mai ușor aceste scutiri cu uz terapeutic”.
Cornel Mărculescu nu este de acord: „Sportivii nu își crează niciun avantaj cu aceste scutiri. Ei își țin sub control niște probleme de sănătate. E un proces care există de mult timp. Dacă-i întrebi pe doctori, ei îți vor răspunde în sute de feluri. Fiecare interpretează altfel. Problema asta este foarte tehnică din punct de vedere medical”.
Un alt caz de dopaj autorizat de directorul executiv român este cel al campionului mondial și olimpic John „Jack” Conger, americanul de 22 de ani care s-a făcut remarcat la Rio prin două evenimente: a luat aurul la 4×200 de metri ștafetă liber și a fost implicat într-un scandal uriaș. Conger, Ryan Lochte și alți doi sportivi au susținut că au fost jefuiți de patru indivizi care le-au pus pistoalele la tâmplă, însă ulterior au fost nevoiți să recunoască faptul că au inventat povestea. De fapt, înotătorii au urinat pe pereții unei băi și au distrus posterele de pe pereți, intrând în conflict cu oamenii de pază.
Un fapt curios: din 2009, când găzduirea Jocurilor Olimpice din acest an a fost atribuită Rio de Janeiro, laboratorul de test doping din orașul brazilian, numit Ladetec, a fost suspendat de trei ori. Prima dată pentru 9 luni, în 2012, pentru un fals test pozitiv, a doua oară între 2013 și 2015, perioadă care a inclus și turneul final al Campionatului Mondial de fotbal desfășurat în Brazilia, iar a treia oară chiar înainte de Jocurile Olimpice, între iunie și iulie 2016.
Pe durata Jocurilor Olimpice, Conger a făcut tratament cu D-amfetamină și Dextroamfetamină, început pe 22 februarie 2016 și recomandat pentru o perioadă de patru ani. Înotătorul ia 30 de miligrame de Aderall în două prize, dimineața și seara. „La el, practic nu mai există substanță interzisă. Prin această scutire de uz terapeutic, nu mai există nimic interzis. Practic, el are frâu liber la furt. Așa ceva nu se poate aproba!”, spune Pompiliu Popescu. „Sursa #2″ adaugă: „Ce boală are băiatul ăsta? După medicamentele pe care le ia și durata tratamentului, el nu are voie să facă niciun sport”.
Jack John Conger este unul dintre marile talente ale înotului american
ADHD se poate trata fără medicamente
În mod normal, amfetamina se prescrie în cazuri de narcolepsie și ADHD, o tulburare de concentrare și de atenție care apare la copii. Până acum, Conger nu a făcut public faptul că suferă de vreo boală, însă pe lista hackerilor ruși mai apar sportivi care au obținut scutiri cu uz terapeutic pentru a trata tulburarea hiperchinetică cu deficit de atenție (ADHD). Printre ei, baschetbalista campioană olimpică Brittney Griner care face între octombrie 2015 și septembrie 2019 un tratament cu lisdexamfetamină, și megastarul din gimnastica mondială, Simone Biles, care a recunoscut miercuri că a luat Metilfenidat în scop terapeutic pe durata Jocurilor Olimpice pentru a se trata de ADHD.
„Sursa #1″ explică: „ADHD este o problemă des întâlnită la toți copiii din SUA. E un fenomen social, toți părinții își duc copiii la medic din cauza acestei tulburări. Întâlnindu-se această boală de mici, ei sunt perfect acoperiți atunci când vine vorba de prezentarea la medic cu ADHD”.
Totuși, potrivit unor cercetări recente, ADHD nu este o boală. Neurologi din Europa și din Statele Unite consideră că tulburarea de atenție nu necesită tratament medicamentos, ci măsuri cu caracter educațional, eventual și asistența unui psiholog!
Pe site-ul hackerilor de la Fancy Bear apar 29 de sportivi. Lista substanțelor interzise consumate de ei cuprinde de la hidrocortizon până la amfetamine. „Dacă te tratezi cu un puf de cortizon dimineața și unul seara când te vei întoarce acasă vei vedea cât de ușor urci scările, fără niciun antrenament”, spune „sursa #2″. „Toate medicamentele despre care se vorbește aici au rolul de mări viteza de reacție și de a spori atenția și sentimentul de siguranță. În plus, nu simți oboseala, e ca și cum ai bea șase cafele una după alta. Transmiterea arcului reflex e foarte rapidă și aceste substanțe dețin capacitatea de a te ține într-o stare de alertă totală și ești vigilent ca un lup„, completează „sursa #1”.
Cum e posibil ca atâția campioni să fie bolnavi și să aibă nevoie de scutiri pentru a folosi medicație interzisă?
Scutirea pentru Blume Pernille, autorizată de Cornel Mărculescu (jos, în stânga imaginii)
Aflat în Rusia, la Kazan, Cornel Mărculescu, răspunde după o secundă de pauză: „În general, ca să fii campion la înot trebuie să faci un efort imens. Înoți 15-20 de kilometri pe zi. Știți ce înseamnă asta?”
Reporter: Acest efort provoacă astm? Mărculescu: Nu știu. Nu sunt doctor. Dar sacrificiile pentru a ajunge un atlet de mare performanță sunt enorme.
Pe 7 martie 2016, Maria Șarapova a recunoscut că a luat Meldonium, o substanță trecută pe lista neagră WADA de la începutul acestui an. Jucătoarea de tenis a fost prima dintr-o listă lungă de sportivi ruși celebri care au picat testele pentru Meldonium. Toți au motivat că-l foloseau în scop terapeutic, însă ei nu au scăpat de suspendări, așa cum s-a întâmplat cu sportivii din Occident nominalizați de hackerii Fancy Bear (Ursul extravagant).
„Campania de denigrare dusă de grupul de hackeri încearcă să arate că întreg sistemul este putred și că sportivii din vest sunt la fel de dopați precum cei din Rusia. Nu este, însă, așa. Nu e nimic ilegal să iei scutiri”, a declarat Michael Ask, directorul Agenției Anti-doping Daneze, după apariția numelui campioane olimpice Blume Pernille.
Deocamdată, singura diferență dintre sportivii americani și cei ruși este că primii au avut scutiri de uz terapeutic. Ceilalți, nu.
Într-o formă sau alta, toți s-au dopat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER