„Iadul Flamand”, mai deschis ca niciodată. Cine câștigă duminică cea mai frumoasă cursă de o zi din lume

A 99-a ediție a Turului Flandrei, considerată de mulți drept cea mai spectaculoasă cursă de o zi din plutonul profesionist, are loc duminică, între Brugge și Oudenaarde. Cu un traseu puțin diferit față de anul trecut – s-au adăugat încă două cățărări -, întrecerea va fi și mai spectaculoasă, rutierii așteptându-se la rampe de 20%, piatră pavată și peste 2 milioane de spectatori pe străzi. Favorit? Greu de estimat unul de cinci stele, în condițiile în care Fabian Cancellara (3 victorii, în 2010, 2013, 2014) și Tom Boonen (și el cu tripla în buzunar – 2005, 2006, 2012) nu vor lua startul, fiind accidentați, iar Peter Sagan nu se află deloc în cea mai bună formă.

• În cei 264 de kilometri programați, cicliștii vor trece peste 19 dealuri. Cele mai dificile sunt Oude Kwaremont, Paterberg și Koppenberg
• Cursa va fi transmisă în direct pe Eurosport, începând cu ora 13:30

Prima sută de kilometri din Turul Flandrei nu seamănă deloc cu ceea ce urmează în partea secundă. Câmpurile cu floarea soarelui vor fi înlocuite cu piatră pavată

Brugge și Oudenaarde sunt despărțite, în drum drept, de doar 60 de kilometri. Dar pentru belgieni, o cursă în linie dreaptă ar fi mult, mult prea ușoară. La fel cum una fără celebrele „berg”-uri, dealuri care nu au o înălțime mai mare de 120 de metri, dar care rup an de an picioarele cicliștilor, ar fi considerată o simplă plimbare pe două roți. Însă Turul Flandrei e mai mult decât o cursă. E un monument al ciclismului, o cursă considerată de mulți specialiști drept cea mai spectaculoasă și mai importantă cursă de o zi din calendarul plutonului profesionist. Motivul? Un cocktail perfect, în care ingredientele principale sunt rampele de 15-20%, piatra pavată care acoperă „berg”-urile, vântul puternic, dar și cei 2 milioane de suporteri care ies an de an pe străzi pentru a-i încuraja pe cicliști.

Drumuri înguste, rampe de peste 20% și multă piatră pavată

„Nicio altă cursă nu e mai spectaculoasă, atât pentru cicliști, cât și pentru spectatori, decât Turul Flandrei. Chiar dacă pare ușoară la prima vedere, nu e deloc așa. Ba din contră, e una dintre cele mai grele curse”, explică fostul dublu campion mondial Oscar Freire, a cărui cea mai bună performanță în Turul Flandrei a fost un loc 12. Și nici a 99-a ediție a Turului Flandrei, programată duminică, nu pare să iasă din tipare. Deși, aproape ca în fiecare an, organizatorii au umblat puțin la traseu, adăugând încă două dealuri la cele 17 de anul trecut: Tiegemberg și Berendries. Chiar și așa, după Valkenberg traseul este neschimbat.. Astfel că după primii 100 de kilometri, care vin pe plat, începe dansul nebun al „berg”-urilor, dealurile scurte, care rar depășesc 1 kilometru, dar care sunt dure prin rampele abrupte și piatra pavată cu care sunt acoperite. Practic, pentru următorii 160 de kilometri, rutierii intră de bunăvoie într-un labrint periculos, în care trec peste 19 dealuri, dintre care Paterberg, Oude Kwaremont și Koppenberg sunt cele mai dificile.

Așa arată primele pante ale lui Koppenberg. Nu e de mirare că mulți rutieri aleg să meargă pe marginea drumului

Koppenberg este cel mai greu deal pe care rutierii îl vor parcurge; profilul său este roșu în totalitate! Ca și anul trecut, acesta are o importanță capitală, pentru că vine cu 45 de kilometri înainte de final. Koppenberg e un deal care are doar 500 de metri și îi urcă pe rutieri la doar 77 de metri deasupra nivelului mării. Însă cu o rampă medie de 10,2% și rampă maximă de 22%, îi poate distruge pe cei care vin deja după peste 200 de kilometri în șa. Pentru a înțelege cât de dificilă e ascensiunea, trebuie rememorat incidentul din 1987, când mașina comisarului cursei a fost nevoită să treacă peste bicicleta danezului Jesper Skibby, căzut pe Koppenberg, pentru a nu neutraliza cursa.

Însă cuplul „Oude Kwaremont – Paterberg” este cel care va decide, probabil cursa. Ele vin în ultimii 15 kilometri, în anii precedenți aici fiind date atacurile decisive. Ce face însă această înșiruire atât de importantă? Kwaremont este o ascensiune atipică, mult mai lungă (2,2 kilometri, cu rampă medie de 4,2% și maximă de 11%) decât un berg obișnuit. Însă consistența sa asfaltică – 600 de metri asfalt normal, urmat de 1,6 kilometri de piatră pavată – distruge forțele rutierilor. Însă iadul nu se oprește, ci se dezlănțuie câțiva kilometri mai târziu, pe Paterberg. 400 de metri de chin, cu rampă medie de 12% și maximă de 20%, care vin după 250 de kilometri dificili, sunt ultimul lucru pe care și l-ar dori cicliștii. Însă fanii se înghesuie pe berg-ul îngust și creează o atmosferă senzațională, lucru subliniat de majoritatea rutierilor care au câștigat Turul Flandrei în carieră. „Distanțele dintre un obstacol și altul sunt foarte, foarte mici. Trebuie să fii foarte bine plasat în primii 150-170 de kilometri, când vin primele berguri și când Paterberg sau Kwaremont sunt urcate prima dată. Dacă se întâmplă ceva în pluton, iar cicliștii nu mai pot urca, fii sigur că dacă ești în spate, nu vei mai putea reveni decât foarte greu sau cheltuind mari rezerve de energie”, explică Oscar Freire pentru „cyclingnews.com”.

Așa arată parcursul din acest an al Turului Flandrei. Observați numeroasele „berg”-uri din partea secundă a cursei

Un alt factor esențial în pregătirea strategiei pentru Ronde este vremea. Ploaia sau chiar ninsoarea care poate apărea în timpul competiției alterează serios modul în care este percepută competiția de către cicliști. O vreme caldă, cu soare, și fără vânt duce, cu siguranță, către un deznodământ în care este implicat un grup mai mare de rutieri. Prognoza pare una favorabilă, chiar dacă în ultimele zile am asistat la vânturi extrem de puternice în Belgia. Ploaia va ocoli cel mai probabil de această dată Turul Flandrei, astfel că favoriții vor avea un motiv în plus să declanșeze artificiile destul de devreme, pentru a-i izola pe sprinteri ca Degenkolb și Kristoff.

La prima victorie în Flanda, Cancellara a avut suficient timp pentru a sărbători cu steagul Elveției. Anul acesta el va privi competiția de la TV, după ce a căzut în E3 Harelbeke.

Cursă fară mare favorit

Pentru a câștiga Turul Flandrei ai nevoie de experiență, poziționare, forță și un dram de noroc. Boonen și Cancellara s-au sacrificat ca nimeni alții în ultimul deceniu și au reușit fiecare să câștige de câte trei ori Turul Flandrei (niciun alt rutier nu s-a impus de mai multe ori în „iadul flamand”).  Însă niciunul dintre ei nu va fi prezent la start în 2015, deși își făcuseră din această cursă un obiectiv principal. Căzăturile din această primăvară ne vor priva de privilegiul de a-i privi, dar acest lucru nu face cursa mai puțin interesantă. Din contră, de această dată vor fi probabil mult mai multe atacuri, în condițiile în care mulți cicliști de plan secund vor fi tentați să atace. Respectul pe care aceștia îl purtau pentru „Spartacus” și „Tornado Tom” îi făceau mult mai rezervați, dar acum putem asista la focuri de artificii mult mai mari, fiecare crezând în șansa sa.

În ultimii doi ani Sagan a devenit unul dintre marii favoriți ai cursei, toți vorbind despre faptul că Fabian Cancellara are un nou rival numărul unu, în măsura în care Boonen nu mai era la nivel maxim. Totuși, actualul rutier al lui Saxo-Tinkoff a dezamăgit în 2015, fiind departe de nivelul său optim. Ultima reprezentație – în E3 Harelbeke – a fost una extrem de modestă: după ce părea favorit dintr-un grup select din care mai făceau parte Geraint Thomas și Zdenek Stybar, slovacul nu a avut replică în ultimii kilometri, după atacul primului, fiind în cele din urmă prins și de pluton.

Ca atare, nu există un mare favorit, cursa urmând să fie mai deschisă ca niciodată. Totuși, formațiile puternice din pluton au mai multe cărți de jucat, Sky, Etixx, BMC și LottoNL-Jumbo fiind favorite prin Geraint Thomas, Zdenek Stybar, Greg van Avermaet sau Sep Vanmarcke. Va fi interesant de văzut în ce măsură John Degenkolb (câștigător în 2015 în Milano-San Remo) și Alexander Kristoff (cel mai în formă rutier al anului, cu 8 curse câștigate, dintre care trei și generalul în această săptămână, în cele trei zile de la De Panne) vor conta în lupta la vârf. Ei posedă cel mai rapid sprint dintre toți favoriții, dar nu au picioare la fel de puternice pentru cele 19 cățărări de pe parcurs. Este foarte puțin probabil să se ajungă la un sprint – fie el și restrâns -, astfel că ar fi o surpriză ca cei doi să intre în lupta pentru podium.

Duelul Cancellara-Boonen este istorie, cel puțin pentru acest an. Alții vor fi protagoniștii

Favoriți

***** –
**** Geraint Thomas, Sep Vanmarcke, Zdenek Stybar
*** Niki Terpstra, Peter Sagan, Greg van Avermaet, John Degenkolb, Alexander Kristoff
** Luca Paolini, Stijn Vandenbergh, Jurgen Roelandts, Jack Bauer, Edward Theuns, Sylvain Chavanel, Luca Paolini, Lars Boom, Stijn Devolder, Filippo Pozzato, Bradley Wiggins, Sebastian Langeveld, Ian Stannard
* Vincent Jerome, Bjorn Leukemans, Marco Marcato, Matti Breschel, Jempy Drucker, Arnaud Demare, Marcus Burghardt, Jens Keukeleire, Jasper Stuyven, Borut Bozic, Silvan Dillier, Matteo Trentin, Dires Devenyns, Tiesj Benoot, Dylan van Baarle, Luke Rowe, Oscar Gatto, Cyril Lemoine, Gerald Ciolek

Ultimii câștigători din Turul Flandrei