A 98-a ediție a Turului Flandrei, considerată de mulți drept cea mai spectaculoasă cursă de o zi din plutonul profesionist, are loc duminică, între Brugge și Oudenaarde. Cu o nouă schimbare de traseu, care promite să facă întrecerea și mai spectaculoasă, rutierii se așteaptă la rampe de 20%, piatră pavată și peste 2 milioane de spectatori pe străzi. Favorit? Elvețianul Fabian Cancellara, care ar putea să intre în istorie, cu a treia victorie în Ronde. Doar că Sagan, Boonen, Terpstra sau Vanmarcke abia așteaptă să profite de eventuale probleme ale lui Spartacus
Prima sută de kilometri din Turul Flandrei nu seamănă deloc cu ceea ce urmează în partea secundă. Câmpurile cu floarea soarelui vor fi înlocuite cu piatră pavată
Brugge și Oudenaarde sunt despărțite, în drum drept, de doar 60 de kilometri. Dar pentru belgieni, o cursă în linie dreaptă ar fi mult, mult prea ușoară. La fel cum una fără celebrele „berg”-uri, dealuri care nu au o înălțime mai mare de 120 de metri, dar care rup an de an picioarele cicliștilor, ar fi considerată o simplă plimbare pe două roți. Însă Turul Flandrei e mai mult decât o cursă. E un monument al ciclismului, o cursă considerată de mulți specialiști drept cea mai spectaculoasă și mai importantă cursă de o zi din calendarul plutonului profesionist. Motivul? Un cocktail perfect, în care ingredientele principale sunt rampele de 15-20%, piatra pavată care acoperă „berg”-urile, vântul puternic, dar și cei 2 milioane de suporteri care ies an de an pe străzi pentru a-i încuraja pe cicliști.
Drumuri înguste, rampe de peste 20% și multă piatră pavată
„Nicio altă cursă nu e mai spectaculoasă, atât pentru cicliști, cât și pentru spectatori, decât Turul Flandrei. Chiar dacă pare ușoară la prima vedere, nu e deloc așa. Ba din contră, e una dintre cele mai grele curse”, explică fostul dublu campion mondial Oscar Freire, a cărui cea mai bună performanță în Turul Flandrei a fost un loc 12. Și nici a 98-a ediție a Turului Flandrei, programată duminică, nu pare să iasă din tipare. Deși, aproape ca în fiecare an, organizatorii au umblat puțin la traseu, după ce au primit critici din cauza faptului că finalul a devenit, ușor, prea plictisitor. Astfel că după primii 100 de kilometri, care vin pe plat, începe dansul nebun al „berg”-urilor, dealurile scurte, care rar depășesc 1 kilometru, dar care sunt dure prin rampele abrupte și piatra pavată cu care sunt acoperite. Practic, pentru următorii 160 de kilometri, rutierii intră de bunăvoie într-un labrint periculos, în care trec peste 17 dealuri, dintre care Paterberg, Oude Kwaremont și Koppenberg sunt cele mai dificile.
Așa arată primele pante ale lui Koppenberg. Nu e de mirare că mulți rutieri aleg să meargă pe marginea drumului
Dintre cele mai dificile trei „berg-uri” Koppenberg este singurul care este parcurs o singură dată de rutieri. Poate și pentru că profilul său este roșu în totalitate! Mult mai important în acest an, pentru că vine cu 45 de kilometri înainte de final, Koppenberg e un deal care are doar 500 de metri și îi urcă pe rutieri la doar 77 de metri deasupra nivelului mării. Însă cu o rampă medie de 10,2% și rampă maximă de 22%, îi poate distruge pe rutierii care vin deja după peste 200 de kilometri în șa. Pentru a înțelege cât de dificilă e ascensiunea, trebuie rememorat incidentul din 1987, când mașina comisarului cursei a fost nevoită să treacă peste bicicleta danezului Jesper Skibby, căzut pe Koppenberg, pentru a nu neutraliza cursa.
Însă cuplul „Oude Kwaremont – Paterberg” este cel care va decide, probabil cursa. Ambele dealuri sunt urcate de trei ori în cursă, însă cele mai grele ascensiuni vin cu 16, respectiv 13 kilometri înainte de final. Anul trecut, Fabian Cancellara a câștigat cursa tocmai grație unui atac dat pe Paterberg, în care și-a lăsat principalul rival, pe Peter Sagan, în spate, reușind să își mențină avansul în ultima parte a cursei grație calităților de contratimpist. Ce face însă această înșiruire atât de importantă? Kwaremont este o ascensiune atipică, mult mai lungă (2,2 kilometri, cu rampă medie de 4,2% și maximă de 11%) decât un berg obișnuit. Însă consistența sa asfaltică – 600 de metri asfalt normal, urmat de 1,6 kilometri de piatră pavată – distruge forțele rutierilor. Însă iadul nu se oprește, ci se dezlănțuie trei kilometri mai târziu, pe Paterberg. 400 de metri de chin, cu rampă medie de 12% și maximă de 20%, care vin după 245 de kilometri dificili, sunt ultimul lucru pe care și l-ar dori cicliștii. Însă fanii se înghesuie pe berg-ul îngust și creează o atmosferă senzațională, lucru subliniat de majoritatea rutierilor care au câștigat Turul Flandrei în carieră. „Distanțele dintre un obstacol și altul sunt foarte, foarte mici. Trebuie să fii foarte bine plasat în primii 150-170 de kilometri, când vin primele berguri și când Paterberg sau Kwaremont sunt urcate prima dată. Dacă se întâmplă ceva în pluton, iar cicliștii nu mai pot urca, fii sigur că dacă ești în spate, nu vei mai putea reveni decât foarte greu sau cheltuind mari rezerve de energie”, explică Oscar Freire pentru „cyclingnews.com”.
Așa arată parcursul din acest an al Turului Flandrei. Observați numeroasele „berg”-uri din partea secundă a cursei
Un alt factor esențial în pregătirea strategiei pentru Ronde este vremea. Ploaia sau chiar ninsoarea care poate apărea în timpul competiției alterează serios modul în care este percepută competiția de către cicliști. O vreme caldă, cu soare, și fără vânt duce, cu siguranță, către un deznodământ în care este implicat un grup mai mare de rutieri. În cazul în care prognoza este la fel ca în acest an, adică cu vreme închisă, șanse bune de ploaie, și vânt în rafale de până la 25 km/h, sunt șanse sporite ca un rutier sau un grup de maximum 5-6 cicliști să lase în spate plutonul și să se dueleze pe final pentru victorie.
La prima victorie în Flanda, Cancellara a avut suficient timp pentru a sărbători cu steagul Elveției
„Tot ce fac, fac să câștig într-un mod impresionant”
Practic, pentru a câștiga Turul Flandrei ai nevoie de experiență, poziționare, forță și un dram de noroc. O caracterizare perfectă pentru elvețianul Fabian Cancellara (Trek), care caută a treia victorie din carieră în Ronde, care l-ar urca pe prima poziție în topul all-time, alături de Achiel Buysse, Fiorenzo Magni, Eric Leman, Johan Museeuw și Tom Boonen. De ce este însă Cancellara un favorit atât de cert pentru victorie? Nu pentru că ar fi unul dintre cei mai buni cicliști din istorie pe pavate sau pentru că a câștigat deja două Tururi ale Flandrei. Nici măcar pentru că ar fi terminat pe podium în 11 „monumente” din ultimele 12 terminate sau pentru că pe un traseu asemănător s-a impus anul trecut cu aproape un minut și jumătate în fața lui Peter Sagan. Ci datorită pregătirii sale excelente și a sacrificiilor făcute. „Țineți minte vreo cursă pe care am câștigat-o, să nu o fi câștigat clar? Tot ceea ce fac e bine pregătit. Când mă antrenez pentru un obiectiv, fiți siguri că mă gândesc doar la victorie. Nu mă deranjează că am puține victorii, pentru că acestea sunt de calitate”, a spus Cancellara înaintea Turului Flandrei.
Anul trecut, Cancellara l-a lăsat în spate pe Paterberg pe Sagan, care nu a mai avut forța să revină
E clar, elvețianul se gândește deja la un succes cu repetiție după cel de anul trecut, în care l-a părăsit pe Peter Sagan pe Paterberg, reușind în doar 16 kilometri să pună un avantaj de 1 minute și 27 de secunde între el și urmăritori. Iar pentru acest an, rețeta nu pare deloc schimbată. După ce în 2013, Sagan s-a impus în Gent-Wevelgem, anul acesta slovacul a demonstrat că este în formă bună pentru sezonul de clasice din Ardeni, câștigând Marele Premiu E3 de la Harelbeke. Și într-un stil de campion. A știut să se poziționeze în fața plutonului înaintea unei căzături care a creat o prăpastie între un mic grup și ceilalți favoriți și apoi a sprintat excelent în final. Locul 3 din Gent-Wevelgem și locul secund din Strade Bianche îl transformă pe slovacul de 24 de ani în principalul contracandidat al lui Cancellara. Însă va avea Sagan picioarele pentru un astfel de traseu? „Nu știu care va fi destinul meu. Pot să încerc să câștig Turul Flandrei timp de zece ani și să nu reușesc niciodată. Încerc doar să fac ciclismul să fie distractiv”, a spus Sagan, în stilu-i propriu, după ce s-a retras din Cele Trei Zile de la De Panne, în urma victoriei repurtate la sprint în prima etapă.
Putem vedea, din nou, un duel Cancellara-Boonen?
Tranziția de la o bătălie între Cancellara și Tom Boonen la una între Cancellara și Sagan s-a făcut deja în ultimii ani, slovacul profitând de o cădere în forma lui Tommeke. Însă Boonen, câștigător în Ronde de trei ori, în 2005, 2006 și 2012, rămâne unul dintre favoriții cursei. Experiența sa îl recomandă pentru candidatura la victorie, însă rezultatele din ultima vreme – locul 5 în Gent-Wevelgem și locul 11 în E3 Harelbeke – nu îl fac pe Boonen să fie favorit principal. E drept, belgianul a fost lovit atât de accidentări (a mers în E3 peste 100 de kilometri cu un deget rupt), cât și de tragedii personale (soția sa a suferit un avort spontan). Însă într-o zi bună, Boonen are calitatea de a câștiga atât după un efort solitar, cât și după un sprint într-un grup restrâns. Un alt avantaj important al lui Boonen îl reprezintă echipa Omega Pharma-Quick Step, care se poate pune în slujba lui, locotenenții Stybar, Terpstra sau van Keirsbulck putând provoca haos în pluton.
Favoriți
*****Fabian Cancellara ****Peter Sagan, Tom Boonen ***Sep Vanmarcke, Geraint Thomas, Niki Terpstra **Zdenek Stybar, Greg van Avermaet, Edvald Boasson Hagen *Luca Paolini, Tony Gallopin, Jurgen Roelandts, Sebastian Langeveld
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER