Unstoppable Kristoff. Sprinterul norvegian nu ține cont de traseu și câștigă și Turul Flandrei. Kristoff are nouă victorii în acest sezon

Alexander Kristoff (Katiușa) a demonstrat din nou că e cel mai în formă ciclist al momentului. Sprinterul norvegian a trecut fără probleme de cele 19 hellingen-uri flamande și l-a învins la sprint pe Niki Terpstra (Etixx-Quick Step) pentru a câștiga pentru prima dată în carieră Turul Flandrei

• Kristoff a reușit a noua victorie din acest sezon și și-a luat revanșa după ce a terminat doar pe locul secund în Milano-Sanremo, când a declanșat sprintul prea repede
• Favoriții Stybar, Vanmarcke sau Thomas au dezamăgit, neavând forța necesară pentru a se lupta la victorie
• La doar 21 de ani, Tiesj Benoot (Lotto-Soudal) se anunță a fi noua senzație a ciclismului belgian. Benoot a venit pe locul 5 în Turul Flandrei și a devenit cel mai bine plasat tânăr rutier din competiție în ultimii 53 de ani

Mii de oameni au luat cu asalt piața din centrul orașului Bruges pentru a urmări startul cursei

În teorie, un sprinter pur nu va reuși să câștige niciodată Turul Flandrei. Înlănțuirea de 19 dealuri, care mai de care mai dure, cu pante mai abrupte, distruge pedală cu pedală încrederea și forța cicliștilor. O simplă privire pe lista câștigătorilor din ultimii 20 de ani, iar pattern-ul e clar. Fie e vorba de adevărați specialiști ai clasicelor – Peter van Petegem, Fabian Cancellara sau Andrei Tchmil – fie e vorba de sprinteri puternici, dar care au crescut pe pavatele flamande și au învățat de mici ce înseamnă această cursă, exemplul lui Tom Boonen. Unde se înscrie, însă, Alexander Kristoff în această categorie? Până în 2015, norvegianul de 27 de ani părea un simplu sprinter, care nu a explodat, deocamdată.

Încă de anul trecut, Kristoff anunța că este un rutier puternic, dar o victorie în Milano-Sanremo și două succese de etapă în Turul Franței nu îl recomandau pentru un parcurs excelent în iadul flamand, deși în 2013, Kristoff venise pe 4 în Turul Flandrei, iar un an mai târziu încheia pe locul 5. Forma sa excepțională, care l-a ajutat să câștige și clasamentul general din Cele Trei Zile de la De Panne, un aperitiv pentru competiția de duminică, l-a purtat, însă, spre victorie, așa cum ProSport anticipase încă de vineri.

Brammeier a câștigat greutatea sa în bere, Sergent, fractură de claviculă, după ce a fost agățat de o mașină

Dar până să ridice brațele în semn de victorie, după ce l-a învins clar la sprint pe Niki Terpstra (Etixx-Quick Step), care nu a avut nici măcar o șansă la victorie, rutierul de la Katiușa a trebuit să îndure un adevărat chin. Din fericire pentru rutieri și, poate, din păcate pentru spectatori, vremea a fost excelentă, un soare generos zâmbind către Flandra în zi de Paște. N-a mai fost, astfel, un iad în adevăratul sens al cuvântului, precum în Gent-Wevelgem duminica trecută, dar succesiunea de 19 hellingen-uri pavate a continuat să îi distrugă pe rutieri. 

Drumuri șerpuitoare, înguste, cu pante incredibile. Asta e rețeta care a transformat Turul Flandrei într-una dintre cele mai iubite curse de o zi din pluton

Altfel plictisitoare și cu o durată de viață limitată, evadarea zilei a oferit câteva momente incredibile. Matthew Brammeier (MTN – Qhubeka), Jesse Sergent (Trek), Damien Gaudin (AG2R), Ralf Matzka (Bora), Clément Venturini (Cofidis), Dylan Groenewegen (Roompot), Lars Ytting Bak (Lotto Soudal) și Marco Frapporti (Androni) au fost curajoșii care au plecat din pluton, poate și pentru că, la kilometrul 34, în localitatea Saint Elois, rutierul care avea să treacă primul pe la sprintul intermediar urma să câștige greutatea sa în bere. A făcut-o Brammeier, care l-a întrebat imediat după cursă pe Nico Mattan, fost rutier la Cofidis, și actualmente reprezentantul firmei de bere, când îi va fi decernat premiul. Răspunsul a venit prompt: la startul Scheldeprijs, o altă clasică flamandă, programată miercuri.

Kristoff și Terpstra au decolat după Kwaremont-Paterberg

Doar accidentul uimitor al lui Jesse Sergent (Trek), care a suferit o fractură de claviculă, după ce a fost acroșat de o mașină a sponsorului Shimano, a mai animat evadarea până când aceasta a fost prinsă, cu 48 de kilometri înainte de final. Când jocurile începuseră deja în plutonul favoriților. După o trecere destul de liniștită pe Koppenberg, Greg van Avermaet (BMC) a încercat mutarea vieții: a atacat cu 35 de kilometri înainte de final, încercând să se lanseze într-un ITT prin Flandra. Mutare greșită! Dar eficientă. Grupul favoriților a fost repede scindat, iar Sep Vanmarcke (Team LottoNL-Jumbo) și-a confirmat forma catastrofală din această primăvară și a pierdut contactul.

Rutierii aleg de multe ori să meargă prin șanțuri pentru a evita chinul de pe pavate. Aici, Johnny Hoogerland, care a ajuns la echipa Roompot

Van Avermaet a fost prins repede, chiar înainte de șerpuirea Oude Kwaremont-Paterberg, o „dublă” care decide cursa, pe traseul actual, fiind plasată cu circa 25 de kilometri înainte de final. Iar când toată lumea se aștepta la un atac de la Sagan, Geraint Thomas sau Zdenek Stybar, din grup a plecat Kristoff, urmat de Niki Terpstra. O mutare pe care mulți au considerat-o fără vreo șansă de reușită. Dar cu un motor puternic în Terpstra, excelent la contratimp, și cu Kristoff care a dovedit că poate genera o forță incredibilă, evadarea a început să prindă curaj. La început au fost 10 secunde, apoi 20. Ba chiar 30. Surprinzător, având în vedere că grupul urmăritor era unui extrem de puternic.

Norvegianul, imbatabil la sprint

Până la urmă, n-a mai contat nici că Terpstra și Kristoff au fost aproape de un sur place, asemenea unei curse pe velodrom, în ultimii 3 kilometri. În finalul de la Oudenaarde, pe o linie dreaptă lungă cât o zi de post, van Avermaet și Sagan n-au mai reușit să îi prindă, deși au fost extrem de aproape. Terpstra, plecat din poziția favoritului, adică din spatele lui Kristoff, a declanșat sprintul cu 250 de metri înainte de final. Dar norvegianul nu a avut nevoie decât de trei pedale pentru a câștiga sprintul și a deveni al doilea rutier în activitate care are atât Milano-Sanremo, cât și Turul Flandrei în palmares. Celălalt rutier? Evident, Fabian Cancellara, absent din cauza unor fracturi la vertebre. 

Șampania a curs în valuri, după un nou succes al lui Kristoff

A fost al nouălea succes din acest sezon pentru Kristoff, care își încununează eforturile cu un nou trofeu, poate cea mai mare victorie din carieră. Norvegianul va încerca, duminica viitoare, o „dublă” Turul Flandrei – Paris-Roubaix, însă șansele sale sunt destul de mici. O recunoaște chiar el: „Mă simt mai bine în Flandra, decât în Paris-Roubaix, chiar dacă nu sunt un cățărător”. De fapt, Kristoff e exact ceea ce vrea el să fie. Deocamdată, doar un ciclist aflat în cea mai bună formă a carierei.