Cristian Jura, judecător al Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, a analizat implicațiile unei decizii istorice în sportul românesc care s-a luat joi după-amiază.
Ministrul Sportului din România, Eduard Novak, a anunțat că din următorul sezon competițional, fiecare echipă va trebui să aibă pe foaia de joc minim 40 la sută sportivi români.
Această regulă nu se aplică doar la fotbal, ci la toate sporturile existente în România!
Cristian Jura, judecător la TAS, a explicat care sunt contradicțiile la nivel european în urma deciziei ministrului Novak.
„Trebuie să precizez că nu am văzut textul acestui ordin, sunt la curent doar cu informațiile apărute în mediul online.
Pe 15 decembrie 1995, Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a adoptat o hotărâre care avea să schimbe fotbalul european. Este vorba despre hotărârea în cauza Bosman. Practic, putem afirma că 1995 este un an de cotitură în sportul european.
Până în 1995, echipele din țările Uniunii Europene puteau avea pe teren maxim 3 jucători dintr-o altă țară, indiferent dacă aceștia erau sau nu jucători comunitari. Odată cu adoptarea acestei Hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cluburile puteau înregimenta un număr nelimitat de jucători străini în echipă, cu condiția ca aceștia să provină tot din țări ale Uniunii Europene. Totuși, unele restricții privind numărul de jucători străini extracomunitari au rămas în vigoare”, a declarat pentru ProSport Cristian Jura (foto jos).
„Principiile care au stat la baza adoptării Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene au fost dreptul la liberă circulație și dreptul de alegere a unui loc de muncă pentru cetățenii provenind din statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt drepturi fundamentale care nu pot fi limitate. Orice formă de limitare a acestor drepturi ar crea discriminare între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene.
În conformitate cu Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ”resortisanții (cetățenii) statelor membre dispun în special de dreptul, izvorând direct din tratat, de a-și părăsi statul de origine pentru a se deplasa pe teritoriul unui alt stat membru și de ședere pe teritoriul acelui stat pentru a desfășura o activitate economică”.
CJUE a hotărât că ”Articolul 48 din Tratatul CEE se opune aplicării unor norme adoptate de asociații sportive potrivit cărora, în cadrul meciurilor din competițiile pe care le organizează, cluburile de fotbal nu pot utiliza decât un număr limitat de jucători profesioniști resortisanți ai altor state membre.”
România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, așadar trebuie să respecte legislația europeană în totalitatea ei.
De altfel, un ordin care ar stabili anumite cote de jucători poate fi analizat din perspectiva Legii nr. 106/2017, privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene precum și a dispozițiilor care decurg din OG. nr. 137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 170/13.03.2019, s-a pronunțat într-o cauză relativ asemănătoare privind anumite prevederi din Regulamentul Federației Române de Handbal. La momentul respectiv, CNCD a constatat că în cuprinsul Regulamentului FRH unele prevederi sunt discriminatorii și a solicitat FRH modificarea textelor respective.
Ca atare, chiar dacă scopul actului normativ este unul lăudabil, modalitatea de a stimula promovarea sportivilor români este destul de delicată în contextul european mai sus amintit”, a încheiat Cristian Jura.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER