ProSport vă prezintă poveștile unor mari campioni ai României. Aceștia dezvăluie secretele din spatele medaliilor cucerite la Jocurile Olimpice și retrăiesc momentele de glorie. Azi vă dezvăluim performanțele Doinei Ignat, canotoarea care a „strălucit” de patru ori la JO, la trei ediții (Atlanta 1996, Sydney 2000 și Atena 2004). Interviul e susținut de Fortuna.
Doina Ignat (52 de ani) a debutat în canotaj la 16 ani și ca junioare, în 1986, a reușit să cucerească medalia de argint la simplu vâsle la Regata Racice.
De atunci a urmat o carieră fabuloasă, una în care ca senioare, i-a adus prima satisfacție: a treia treaptă a podiumului la Campionatele Mondiale. Era în 1991 și triumful îl trăia alături de colegele din barca de patru vâsle.
A participat la cinci Olimpiade, unde a obținut laurii de patru ori, trei la 8+ și unul la două rame.
După Europenele din 2008, de la Atena, s-a retras și a devenit antrenoare. Pentru meritele sportive, Doina Ignat are titlul de Maestru Emerit al Sportului și distincția Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de comandor.
„M-am apucat la 15 ani, dar nu e foarte târziu pentru canotaj, e o vârstă destul de bună. Pentru că dacă începeai la 12 ani, organismul nu era pregătit pentru un efort atât de mare. Când am început să realizăm cât e de greu și ce înseamnă performanța…ne-am trezit că ne dorim foarte mult să câștigăm. Este un sport destul de greu, dar când începi să îi prinzi gustul, parcă nu-ți mai vine să te lași. Prima medalie a fost în 1991 la Campionatul Mondial, unde am luat medalia de bronz! Nu prea am fost fericită, am zis că în următorul an, la Barcelona, trebuie să câștigăm una mai strălucitoare: am luat argintul” a declarat Doina Ignat pentru ProSport într-un interviu video susținut de Fortuna.
Primul aur a fost în 1996, vorbim de Jocurile Olimpice, la Atlanta. Ne-am dorit foarte mult, că toate aveam argint și bronz, dar nu aur, în afară de Elisabeta! Și a dat Dumnezeu să luăm! Am fost o echipă foarte sudată și puternică…Mereu am fost mândră că am făcut canotaj – Doina Ignat
Doina Ignat a cucerit la Jocurile Olimpice Sydney 2000 medalia de aur în proba de 8+1 și, de asemenea, a urcat pe prima treaptă a podiumului la proba de 2 rame fără cârmaci (alături de Georgeta Damian Andrunache).
„Cel mai greu finish pentru mine a fost în 2004. Eu fiind „dreaptă”, tot timpul aveam unghiul spre dreapta. Am avut culoarul doi și pe primul era echipajul Australiei. Nu poți zice că erau un adversar foarte puternic de care să ne fie frică, dar erau americancele și ele se aflau în stânga…Cârmaciul ne zicea: Hai, fetelor. Sunteți campioane olimpice!…Mă așteptam să fim în fața Australiei destul de mult, dar când colo noi eram pe patru! Și Nuți continua: Așa, fetelor, suntem campioane olimpice. Nu vă lăsați!
Te omor, Nuți! Numai așa aveam în cap…Și am zis să trag până simt că am murit, numai să nu regret. A fost cel mai greu finish al meu…Cea mai frumoasă cursă. Mereu am zis că la Sydney am fost cele mai meseriașe. Am fost puternice! Cea mai reușită cursă” a mai spus multipla noastră campioană.
Doina Ignat activează acum în cadrul clubului Dinamo. Nici până în prezent însă nu a reușit să recupereze cea mai dragă medalie a carierei: cea de aur obținută la JO Atlanta 1996.
„Valoroasă nu era pe plan material, dar sentimental e cea mai frumoasă medalie a mea. Ori că mi-a fost furată…cea mai frumoasă medalie e acea din 1996. Atunci eram tânără, era 1996, aveam o garsonieră. Eram singură și era o ușă care se deschidea imediat, doar dacă te rezemai de ea. E clar că hoții au căutat peste tot, dar nu au căutat bine, că aveam un lănțișor pe care nu l-au luat. În schimb mi-au luat adidașii și medalia.
Nici până în ziua de azi nu am aflat cine a fost. Chiar dacă a furat-o și nu a făcut nimic cu ea, sigur a aruncat-o pe undeva ca să nu fie găsită. Ar fi bine să îmi zică măcar azi unde să mă duc să o iau…Să o lase undeva” a încheiat Doina Ignat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER