Fiul lui Dracula, la ceas aniversar. Povestea unor victorii epice cu Mighty Mo, Vondracek și Viney

A fost poreclit Fiul lui Dracula pentru că fiecare meci al său era scăldat în sânge și datorită stilului său neînfricat de a înfrunta de fiecare dată adversari mult mai bine cotați și provenind dintr-o categorie superioară de greutate. La 33 de ani, pe care îi împlinește astăzi, Sebastian Ciobanu a îmbrățișat postura de arbitru după ce, vreme de 13 ani, a dat unele dintre cele mai importante bătălii din istoria kickboxingului românesc. ProSport a stat de vorbă cu sportivul ieșean despre momentele care i-au marcat ultimul deceniu.

A început sportul de performanță cu atletismul și chiar luase un bronz la naționale. În momentul în care a ajuns în pragul sălii lui Mihai Constantin, Scorpions Iași, Sebi avea puțin sub 70 de kilograme. De altfel, la această categorie, în 2005, și-a făcut și debutul în Local Kombat. Peste numai trei ani, avea să lupte la categoria grea, acolo unde s-a și consacrat. „Întotdeauna am spus da marilor provocări. S-a întâmplat de multe ori să lupt împotriva unor adversari care avea și 40 de kilograme mai mult decât mine”, rememorează finalistul turneului dedicat Europei, organizat în 2010, la București.

Victoria sa prin KO împotriva lui Mighty Mo va rămâne în istorie. „Știam că nu trebuie să stau aproape de el. Eu aveam 90 de kilograme, el cam 130. Era o forță a naturii, simt și acum loviturile sale puternice. Am zis să încep tare din prima, chiar l-am pus la podea, a replicat și el, iar pe final, cu o frontală am reușit să îl înving. M-am calificat atunci în finala turneului european K-1. Țin minte și acum că toată lumea era șocată de această victorie, eram al treilea din istorie care îl bătea înainte de limită. Au fost momente frumoase”, povestește Sebi, care trăiește în continuare în Iași, urbea sa natală.

De referință rămâne și victoria cu australianul Doug Viney, care tocmai câștigasele turneele K-1 Oceania și K-1 Las Vegas. „Puțini îmi dădeau șanse, chiar se amuzau că vine și mă va pedepsi. Uite că nu a fost așa! Apoi, la o lună l-am învins și pe Petr Vondracek, pe care îl bătusem cu un an înainte și care voia revanșa. De data asta l-am bătut rău. Acolo s-a încheiat cariera lui”, adaugă sărbătoritul zilei.

A ratat două victorii majore din cauza deciziilor de extra round, cu Zabit Samedov și Mladen Brestovac, cu ultimul în finala turneului K-1 de la Budapesta. „Meritam să câștig acel turneu, dar dacă nu l-am făcut KO, asta a fost să fie”, mai spune campionul.

Niciodată nu a refuzat un meci, chiar dacă se întâmpla să fie de ultim moment, așa cum s-a întâmplat la confruntarea cu Gokhan Saki. „Am primit un telefon cu două săptămâni înainte. Am zis da din start. Din păcate, nu eram pregătit complet și am pierdut la decizie”, spune Ciobanu despre confruntarea cu turcul care cu numai un an înainte câștiga piramida Glory prin două KO-uri.

În prezent, după o carieră fabuloasă, Sebi se ocupă de pregătirea unei noi generații la Scorpions Iași și totodată este arbitru în galele Dynamite Fighting Show. „Ca arbitru este mai diferit, dar e cam același principiu. Trebuie să fii atent la orice mișcare, să anticipezi ceea ce se va întâmpla pentru a preveni o situație periculoasă sau un moment de lipsă de sportivitate”, a mai afirmat fostul mare campion.