Progres mare la paralele, constanță la bârnă, soluri complexe. Cam așa poate fi sintetizată evoluția fetelor la Europene. Echipa a fost omogenă, chiar dacă am pierdut un om de bază cum a fost Pătrașcu. Fetele s-au mobilizat și au reușit să treacă peste acel moment greu și să facă un concurs bun. Am avut capacitatea de a prezenta un plan B. Te pregătești, faci o strategie, ajungi acolo, intervine ceva, după care trebuie să găsești cât mai repede o soluție viabilă.
Staff-ul tehnic s-a descurcat bine, a știut pe cine să mizeze, în același timp evitând să pună presiune pe celelalte componente. Este un succes de necontestat în fața unor țări precum Rusia, Italia, Franța, care au alternat execuțiile notabile cu erorile neașteptate. A fost un concurs psihologic, complexitatea unei gimnaste fiind dată de stăpânirea de sine. Din punctul meu de vedere, România a avut și aici un punct bonus. Este greu să-ți vezi o colegă accidentându-se, este un prag emoțional pe care fetele l-au depășit. Meritul acestei reușite aparține în aceeași măsură antrenorilor, cât și sportivelor.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER