Drăguleștii
de Andru Nenciu
ProSport a asistat sâmbătă dimineața, la sala de gimnastică a CSA Steaua, la revenirea pe covor a medaliatului cu argint la CM din Glasgow, Marian Drăgulescu (35 de ani). Octuplul campion mondial și medaliat cu argint la JO a venit să-i susțină pe sportivii care vor participa la finalul săptămânii următoare la Naționalele de juniori de la Bistrița.
Să susții într-o dimineață de sâmbătă, când frigul îți taie obrajii, ultimul test înaintea participării la Campionatul Național de juniori e ca și cum ai concura peste o săptămână la un Mondial de gimnastică. Să ai 9 ani, 11 ani sau 14 ani și să te pregătești sub acoperișul Sălii Steaua – ca și când de aterizarea finală ar depinde întreaga ta carieră – te face să te umpli de speranță. Să știi că părinții îți slăbesc câte un kilogram doar uitându-se cum execuți ultima diagonală te alimentează cu încă o doză de ambiție. Într-o dimineață de sâmbătă, când alți amici își fac tacticos planul pentru gimnastica… de înviorare.
Să știi că de pe pereții din vestiar îți clipesc complice ochii Sandrei Izbașa te face să-ți uiți în ghiozdan până și emoțiile. Să te prezinte la intrarea la inele vocea lui Alin Jivan sau a lui Adrian Bucur e ca și cum te-ai contamina iremediabil de sportul pe aparate. Să tragi cu coada ochiului la Alina Alexoi, imaginându-ți că peste câțiva ani vocea ei te va acompania de la microfonul TVR, te face să-ți treacă instantaneu și vânătaia provocată de o căzătură din vârful muntelui. Să culegi din aer ropotele de aplauze în urma unui artificiu împănat cu acrobații te face mai fericit ca un copil într-o ciocolaterie. Chiar dacă ai 10, 12 sau 13 ani. Chiar dacă Naționalele de la Bistrița sunt programate peste 6 zile.
Să deții capacitatea de a o lua de la capăt la bară fixă deși introul reprezentației nu ți-a ieșit înseamnă că nu mai ești o firimitură de om. Ești un puștan matur. Să-i chinui plăcut pe bunicii care ți-au încălzit laptele și să comunici din priviri cu antrenorii Gheorghe Neagu, Fiodor Marțea și Cristina Iancu e semn clar că vei croșeta povești pe covor. Și să-l mai faci chiar și pe comandantul CSA Steaua, George Boroi, să schițeze un zâmbet e semn clar că dragostea pentru gimnastică se va eterniza. Să te chircești în șaua calului pentru nota maximă sau să devii doar silueta teleghidată de mintea antrenorului ar prinde-o pe picior greșit și pe managerul secției de gimnastică, Roxana Scarlat Bârlădeanu, campioana de la floretă, sufletul evenimentului.
Și când ești unul dintre cei 35 de copii care l-au convins și pe Marian Drăgulescu să vină să te vadă e clar că ești prins într-un vârtej magic din care nu mai poți ieși. Ai reușit să-i oferi în semn de prețuire un tricou cu mesaj personalizat, ai făcut un pas. L-ai făcut să se umfle-n pene în fața camerelor foto cu tricoul, înseamnă nu numai că ai mai făcut un salt important. Înseamnă că și el îți va arăta pașii.
Și nu! Gimnastica n-a murit, chiar dacă fața ei e brăzdată cu tensiuni și de absența rezultatelor de altădată. Știința acumulată de foști campioni e dătătoare de speranță. Ei o vor transmite mai departe. Pentru mulți juniori din toată țara și pentru cei 35 de Drăgulești pe care ProSport i-a cunoscut sâmbătă dimineața. E semnul care arată că în România încă se mai coace ceva bun în laboratoarele din țară. Și în București, Bistrița, Focșani sau Onești. Și în Deva, Bârlad, Constanța sau Timișoara. Probabil în toată țara.