Într-o finală a nervilor tari, unde orice ezitare te poate arunca de pe aparatul de doar 10 cm lățime, Ana Porgras și-a stăpânit perfect emoțiile. Ana, după nouă ani ai adus aur României… Sper ca de acum încolo să fie cât mai multe astfel de rezultate. Pentru mine, această medalie înseamnă enorm. M-a ajutat parcă să trec mai ușor peste toate accidentările.
Ai avut emoții în finală? Da, chiar înainte de a urca pe bârnă, dar mi-am zis că trebuie să mă adun și să fac tot ce știu eu mai bine. Trebuia să fiu tare, să nu mai ratez ca anul trecut. Sincer, mă gândeam că nici nu pot să prind Mondialul acesta din cauza accidentărilor.
La ce te-ai gândit pe podium? Mi-au trecut multe prin cap: la toată munca de la sală, toți anii în care mi-am dorit asta, toate ghinioanele pe care le-am avut. Atunci când a cântat imnul am simțit că a meritat toată munca.
E loc de mai mult? Da, dar cu foarte multă muncă. Îmi doream această medalie, acum am văzut că se poate și pe mai departe îmi doresc aurul la JO.
La bârnă? Și pe aparate, dar și la individual compus, pentru că sper ca până atunci să am o săritură mult mai valoroasă și să îmi cresc dificultatea la sol și paralele.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER