Zbor întins spre Londra 2012

„Va cuceri lumea”, spune Nadia Comăneci despre noua stea a
gimnasticii românești. La 16 neîmpliniți, Ana Porgras și-a arătat
clasa la Mondialele de la Londra, prima ei competiție la
senioare.

Gălățeanca a urcat în patru finale, a câștigat o medalie de bronz
la paralele și dacă emoțiile nu o copleșeau, la bârnă, medaliile
erau mai multe. Londra 2009 este însă primul reper, este
continuarea unui vis, început anul trecut, când cucerea titlul
european la bârnă, la junioare. Este certitudinea de care avea
nevoie pentru a se convinge că locul ei e în sala unde se țes
atâtea gândurile de campioană.

A vrut să
renunțe

Viața i-a scos permanent în față noi încercări, micuța de doar 1,45
m înălțime găsind puterea, de fiecare dată, să le depășească.
Accidentarea de la genunchiul stâng, unde dezinserția ligamentului
a ținut-o un an departe de concursuri, a fost cea mai grea: „E
cumplit să vrei să te pregătești și să nu poți face nimic”. Mai
mult, trecerea de la junioare la lotul mare, la Deva, a fost la un
pas de a-i marca sfârșitul carierei. „Am vrut să mă las. Îmi
amintesc că stăteam pe banca din fața sălii, cu bagajele făcute să
mă întorc acasă. Stela Nistor mi-a zis să nu renunț, să lupt. Mă
bucur că am ascultat-o”, zâmbesc luminoși doi ochi
verzi-albaștri.

„Dedic această medalie tuturor antrenorilor care m-au pregătit și
familiei mele”, Ana Porgras, gimnastă

7 ani a trecut de la ultima medalie mondială la paralele, argint
Oana Petrovschi, la Debrecen