3 argumente pentru o calificare a României la Mondiale în fața Serbiei. Valentina Ardean-Elisei, una din „cheile” naționalei pentru baraj. „Sârboaica” României împlinește 33 de ani, dar joacă de parcă ar fi mai tânără cu 10 ani

A mai rămas o zi până la prima manșă a play-off-ului cu Serbia, contând pentru calificarea la Campionatul Mondial. Partida se va desfășura, sâmbătă – 6 iunie (ora 19:00, DigiSport), în deplasare, la Kraljevo. Pe hârtie, România pare favorită pentru calificarea la turneul final care se va desfășura în ultima lună a anului, în Danemarca.

Deși nu mai este naționala de altădată, echipa națională feminină are încă destule argumente pentru a pune probleme oricărei reprezentative din lume. Iar în cazul de față, pentru „dubla” cu Serbia, România are trei argumente solide.

• Miza unei prezențe la Jocurile Olimpice

Participarea la Jocurile Olimpice de vară este, în mod normal, obiectivul suprem al oricărui sportiv, întrecerea cu care s-ar putea identifica toată viața. Obiectivul este comun, atât pentru România, cât și pentru Serbia. Privind însă din punctul de vedere al naționalei pregătite de Tomas Ryde, JO de la Rio 2016 ar putea reprezenta ultimul tren pentru foarte multe jucătoare. Ada Nechita, Aurelia Brădeanu, Paula Ungureanu, Oana Manea, Valentina Ardean, jucătoarele care au dus greul la națională în ultimii 5-6 ani, au încă o ocazie pentru a participa la competiția supremă după ce au ratat JO din 2012, iar acest lucru reprezintă de fapt o motivație în plus.

Un ultim tren ar putea fi și pentru Florina Chintoan, Melinda Geiger și chiar Cristina Neagu, având în vedere că nici ele nu mai sunt la prima tinerețe, iar până în 2020 vor mai trece niște ani. Spre exemplu, atunci, Neagu va avea 32 de ani și probabil încă 5 sezoane foarte intense, la cel mai înalt nivel, care n-au cum să nu uzeze o sportivă, indiferent de calități.  

• Serbia nu are toată trupa

Pentru acest baraj, adversara nu are la dispoziție cele mai valoroase jucătoare, Lekic, Damnjanovic, Tomasevic și Cvijic. Cele patru au recurs la un „șantaj”, printr-o scrisoare deschisă anunțând că nu mai vin la lot în mandatul lui Sasa Boskovic. Au riscat chiar o prezență la JO de la Rio, mizând probabil pe faptul că federația sârbă va ceda și va merge pe mâna lor. Surprinzător, oficialii de la Belgrad n-au răspuns șantajului și au mers pe mâna selecționerului care s-a aflat pe bancă și în 2013, când Serbia a cucerit argintul mondial.

În mod normal, România ar trebuie să profite de acest avantaj. În mod evident, pare mai accesibil să joci în fața unei echipe care nu are „coloana vertebrală”: Tomasevic – poartă, Lekic, Damnjanovic – linia de 9 metri, Cvijic – pivot. Este ca și cum Tomas Ryde, selecționerul României, ar fi nevoit să joace fără Cristina Neagu, Paula Ungureanu, Aurelia Brădeanu și Valentina Ardean.

Serbia a pregătit un plan „B” pentru România, dar parcă jucătoarele din linia a doua, valoroase și care nu trebuie nici ele neglijate, nu au același „pedigree”.

• Trei repere de clasă mondială: Neagu, Ungureanu, Ardean

Adversara nu mizează pe principalele arme ca valoare în baraj, dar va încerca să compenseze, probabil, prin determinare, atitutine, un spirit de luptă fantastic, specific nației sârbe. Aspecte care de multe ori pot balansa favorabil soarta unei confruntări cu miză. Din fericire, și în tabăra României există cel puțin o jucătoare cu spiritul de luptă al țării vecine – Valentina Ardean-Elisei! Extrema stângă este „sârboaica” României, stilul ei, răutatea din timpul jocului putând să fie transmis și coechipierelor. „Alice” împlinește azi – 5 iunie – 33 de ani, însă forța de joc, determinarea, foamea de rezultate ne arată o jucătoare cu vreo 10 ani mai tânără.

Cu siguranță, Cristina Neagu a învățat, la rândul ei, ce înseamnă să joci în școala sârbească, în cei doi ani petrecuți până acum în Muntenegru, la Podgorica. Buducnost este una din formațiile din Europa care s-au impus prin valoarea și răutatea pozitivă, a spiritului de luptă din timpul jocurilor oficiale, indiferent de adversar.

Alături de Ardean, care poate juca și inter stânga la nevoie, și Cristina Neagu, a cărui valoare este recunoscută peste tot în lumea handbalistică, România mai are un stâlp important pentru această „dublă”, Paula Ungureanu. Portarul a demonstrat în acest sezon ce forță poate să transmită atât echipei HCM Baia Mare, cât și naționalei. La Campionatul European din decembrie 2014, România a îngenunchiat Spania, echipă care ulterior avea să ajungă până în finală, cu ajutorul Paulei, care timp de aproape 60 de minute a avut un procentaj fabulos, de 51%!

Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?