Au rămas mai puțin de 2 luni până la startul Campionatului Mondial de handbal feminin (Danemarca), turneu final de o importanță majoră, având în vedere că este criteriu de calificare la Jocurile Olimpice din 2016. Reprezentativele calificate din Europa au susținut săptămâna trecută ultimele jocuri oficiale înaintea participării la CM, partide în preliminariile Campionatului European din 2016 (Suedia). Ceea ce ne interesează în mod direct, jocul naționalei României, acesta pare a fi la prima vedere încă departe de pretențiile unei reprezentative care vrea să ajungă la Rio 2016. Tricolorele au obținut două victorii logice, cu Lituania și Belarus, dar în ambele partide au fost și probleme, în special în cea de la Minsk, nu a existat o siguranță în joc.
România și Norvegia au jucat săptămâna trecută cu aceeași adversari, Belarus, respectiv Lituania. După ce s-a tras linia, nordicele au ieșit cu un plus de 7 goluri în raport cu naționala lui Tomas Ryde și Bogdan Burcea, diferența fiind creată la confruntările cu Belarus. Adică Norvegia a reușit să bată această reprezentativă la 11 goluri (scor 35-24), în timp ce România numai la 2 goluri (scor 25-23).
Alte repere: După 30 de minute de joc, Norvegia avea deja 6 goluri avans în fața Belarusului (scor 19-13), în timp ce România era condusă cu 14-12, ba chiar a avut de refăcut și un handicap de 5 goluri în partea secundă (14-19, minutul 40).
Raportat la celălalt întâlnit de România și Norvegia săptămâna trecută, adică Lituania, situația a fost mai echilibrată: tricolorele au câștigat cu 29-20, după 16-10 la pauză, în timp ce nordicele s-au impus cu 28-21, cu 13-9 la pauză. Astfel, cele două selecționate care se vor califica foarte probabil la EURO 2016 au ieșit după prima săptămână de preliminarii cu plus 18 (Norvegia), respectiv plus 11 (România).
În ceea ce privește echipele aliniate în aceste partide, trebuie spus că România nu le-a avut la dispoziție, în principal, pe Aurelia Brădeanu, Ada Nechita și Paula Ungureanu. De partea cealaltă, Norvegia nu a avut-o pe Riegelhuth, care se pregătește să devină mamă, și Breivang, retrasă de la națională, dar le-a recâștigat pe Lunde, Grimsbo (ambele în poartă) și Kurtovic, jucătoare care poate suplini absența titularei de drept din ultimii ani, Koren-Riegelhuth.
Revenim la absențele și problemele României. Dacă în poartă lucrurile par clare în acest moment, Ionica Munteanu și Denisa Dedu fiind soluțiile cele mai bune din România pentru a suplini absența Paulei Ungureanu, în ceea ce privește rolul de coordonator lucrurile sunt încă neclare dacă Aurelia Brădeanu nu este aptă de joc.
Patru variante încercate de Tomas Ryde pentru postul de coordonator
Tomas Ryde a încercat în meciurile cu Lituania și Belarus vreo 4 variante. Luciana Marin a îndrăznit să arunce des la poartă în partida cu Belarus, dar și procentajul reușitelor a fost mediocru, dacă nu chiar slab, de 12%! Intrate în partea secundă în centru, în aceeași partidă, Laura Oltean și Eliza Buceschi au terminat meciul cu 50%, procentaj care a fost aproape de media echipei – 47%, dar tot sub cât ar fi normal pentru a emite cu adevărat pretenții.
Tot la capitolul coordonator, Tomas Ryde a încercat să joace pe acest post și cu Gabriela Perianu, în partida cu Lituania, însă nici acest experiment nu pare a aduce rezolvarea. Jucătoarea de la HCM Baia Mare este „croită” pentru a juca inter stânga, însă acest post îi aparține pentru moment Cristinei Neagu, handbalista de excepție care reușește să țină România la un nivel în care încă mai poate emite pretenții pe plan internațional. Încă se mai vorbește de faptul că starul de la Buducnost Podgorica ar putea să joace și coordonator, însă n-ar fi totuși o soluție pentru echipă, probabil că nici randamentul nu ar fi același. În general, Neagu este cea pusă în valoare de coechipiere, la ea ajung mai toate mingile pentru a rezolva situațiile de joc, favorabile sau critice. Inter stânga este postul favorit al Cristinei și de acolo reușește să facă diferența, să întoarcă rezultate, așa cum s-a întâmplat duminică și la Minsk, când a marcat 8 goluri din 13 ale echipei în repriza a doua (11 reușite personale în tot meciul) și să aducă astfel 2 puncte României. Naționala avea de recuperat 5 goluri în minutul 40 (scor 19-14) sau 2 goluri în minutul 53 (scor 22-20).
33,63% din golurile echipei naționale a marcat Cristina Neagu în mandatul lui Tomas Ryde, în meciurile oficiale. Media este de 9,25 goluri / meci
Greu însă de presupus că Neagu ar putea răsturna de una singură și echipe precum Norvegia sau Rusia la un Campionat Mondial, dacă nu are o susținere mai consistentă în atac, mai ales din partea dreaptă a liniei de 9 metri. Până la urmă principalele probleme ale naționalei nu sunt în centru, unde de bine de rău sunt 4-5 soluții, ci în inter dreapta. Veșnica problemă a naționalei a ultimilor ani. Tomas Ryde a ținut să aibă în lot jucătoare de mâna stângă, o cerință absolut corectă, astfel că le-a convocat pe Melida Geiger și Patricia Vizitiu. Realizările celor 2 interi dreapta sunt însă aproape de zero în partidele cu Lituania și Belarus, mai exact un gol înscris de Melinda Geiger la Minsk. Surprinzătoare cifre am putea spune, dacă ținem cont de faptul că Vizitiu și Geiger au totuși alt randament la echipa de club HCM Baia Mare.
10 goluri au marcat Melinda Geiger și Patricia Vizitiu în cele 4 meciuri oficiale susținute de România în acest an, ceea ce înseamnă 9% din totatul reușitelor echipei naționale
Top 8 la Campionatul Mondial, o mare realizare pentru Ryde și România
Plecând de la această ultimă concluzie, ajungem la un alt punct sensibil al echipei naționale, atitudinea. Atât în partida cu Lituania, care a putut fi urmărit LIVE în țară, cât și cu Belarus, din care se pot trage câteva concluzii după modul cum a evoluat scorul (19-14 în 40 de minute și 4-11 în 20 de minute), s-a desprins faptul că jucătoarele au „suferit” la capitolul concentrare. Este adevărat, adversari precum Lituania și Belarus poate că nu te pot capacita precum Norvegia sau Rusia. Și totuși…
România a ratat foarte mult în aceste partide (vezi eficiența în atac), a fost uneori visătoare în apărare, iar aceste aspecte probabil că provin și de atitudinea cu care s-a intrat la jocuri. De pe margine, senzația a fost uneori „Hai, să treacă și acțiunea asta!”. Singura care a arătat că se autodepășește la capitolul motivație, cel puțin la ce s-a văzut în partida cu Lituania, a fost Valentina Ardean-Elisei, o handbalistă care are spirit de luptă, determinare, este devotată pentru echipa de club sau națională indiferent de adversar. Cu realizări mai multe sau mai puține, extrema stângă excelează de fiecare dată la aceste capitole.
Fără îndoială că atunci când vorbești de motivație, de atitudinea, un rol important îl are și antrenorul, cum reușește să gestioneze un program de pregătire, să capaciteze o echipă la jocuri. România pare a fi un popor atipic din toate punctele de vedere, probabil că numai noi reușim să ne cunoaștem, iar de acest lucru probabil că începe să se convingă și suedezul Tomas Ryde, venit dintr-o zonă cu o altă mentalitate. Dacă selecționerul va reuși în cele din urmă să ducă România în primele 8 echipe la Campionatul Mondial, având în vedere starea latentă pe care o traversează handbalul românesc, atunci putem concluziona că a reușit o mare performanță. Un obiectiv care altădată, în vremuri nu foarte îndepărtate, era la îndemână.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER