România a fost la patru meciuri și jumătate precum un pacient care mai are puțin de trăit, dar cu un ajutor Divin a reușit să revină la viață. A învins Ungaria cu 28-27 în ultimele secunde și s-a calificat în Main Round la Campionatul Mondial.
Tricolorele au făcut 30 de minute memorabile cu Ungaria, reușind să revină de la un handicap de minus șase goluri la pauză (16-10). În minutul 59:52 a dat lovitura de grație prin Cristina Neagu. Atunci a fost marcat golul pentru 28-27, România a preluat conducerea pentru prima dată pe tabela de marcaj, suficient însă pentru a se califica între cele mai bune 12 naționale ale lumii.
Prima repriză a fost destul de slabă, una în media generală a evoluției de la Campionatul Mondial. Nu are rost să mai zăbovim asupra ei, este deja istorie, echipa a câștigat. Dincolo de ideea de mobilizare generală, team-spirit, pasiune în joc, combativitate, nervi tari, România a avut câteva plusuri mari în partea secundă, raportat la tot ce a fost până acum.
Pentru prima dată la acest turneu final, de pe banca de rezerve au venit jucătoare cu un real ajutor pentru prima reprezentativă. Și în principal este vorba despre Sonia Seraficeanu și Laura Pristăvița, care au intrat în partea dreaptă a echipei, unde s-a suferit cel mai mult la Kumamoto.
Extrema dreaptă de 22 de ani de la Minaur a arătat primele semne ale unei evoluții de excepție la jumătatea primei reprize, când a marcat două goluri consecutive la scorul de 6-12. Ea intrase la puțin timp după ce Aneta Udrișitioiu ratase din situație de unu la unu cu Biro.
În partea secundă, Seraficeanu s-a dezlănțuit și chiar dacă în minutul 52 a irosit un moment important, trimițând mingea în bară, ea a avut un aport uriaș la obținerea acestei victorii.
A doua jucătoare venită de pe bancă cu un ajutor substanțial l-a avut Laura Pristăvița, chiar dacă la statistică nu se vede atât de evident. Jucătoarea de la Gloria Bistrița a obținut aruncări de la 7 metri pe bandă rulantă în ultimele minute ale jocului, inclusiv cea din care Neagu a marcat pentru 28-27. Laura a pus presiune pe defensiva maghiară în zona intermediar stânga a Ungariei, fiind de neoprit. De fiecare dată când a văzut culoarul, Pristăvița s-a dus decisă către poartă și a obținut aruncări de la 7 metri, transformate de fiecare dată în gol de Neagu.
Până la meciul cu România, Ungaria a fost foarte puternică la jocul cu extremele. Cu Muntenegru a avut, spre exemplu, peste 20 de acțiuni cu „aripile” încheiate cu șut la poartă. Tricolorele s-au apărat foarte bine la extreme și chiar au fost peste pe aceste poziții. Seraficeanu a venit cu un mare plus de pe bancă, dar per-total nu trebuie omis aportul Anei Maria Iuganu, care probabil a făcut cel mai bun meci al carierei la echipa națională. Cu mult sânge rece, extrema stângă de la Gloria Buzău nu prea i-a dat șanse portarului Biro, reușind să marcheze 6 goluri din 7 acțiuni. La final, România a dat 11 goluri cu extremele, iar Ungaria, doar 4 goluri, fiind peste adversară la capitolul unde o dominase clar la statistică până la acest joc.
Cristina Neagu a fost sub presiunea defensivei maghiare mai tot timpul și nu și-a putut face jocul obișnuit. A tras de 10 ori la poartă în atacul pozițional și i-a intrat o singură minge în poartă. Dar căpitanul a fost excepțională la 7 metri, a marcat 9 goluri din 9 posibile. Și a contat enorm, pentru că Ungaria a ratat două aruncări de la 7 metri.
Și în acest joc, poarta a fost departe de procentajele cu care ne-a obișnuit la Euro 2018: Dedu – 27%, Dumanska – 10%. Dar Denisa Dedu a fost „îngerul păzitor” atunci când echipa avea mai mare nevoie. A apărat un 7 metri la scorul de 15-18, moment care a adus un plus de încredere pentru echipă. Dar momentul de grație a venit în minutul 59, când portarul de la CSM București a apărat o minge de unu la unu cu Faluvegi. Atunci scorul era încă favorabil Ungariei, 26-27.
Și sigur că această revenire a fost posibilă și cu ajutorul staff-ului tehnic, criticat la fiecare meci până acum. De această dată, timingul decizilor mari a fost de fiecare dată potrivit. S-a luat time-out atunci când trebuia, dar și decizia de a juca 7 vs 6 a venit în momentele oportune, când România trebuia să vină cu ceva nou, să riște. Astfel, tricolorele au dat primele două goluri la acest turneu final la jocul 7 vs 6.
Remarcăm și clarviziunea echipei în partea secundă. Cu 1-2 excepții, echipa României nu a mai comis erori în atac, în sensul de a face cadouri Ungariei. În cele 60 de minute a adunat doar 9 greșeli, adică cu aproape jumătate mai puțin decât în meciurile de coșmar de la Kumamoto.
Așadar, cu bune și rele, România a ajuns în Main Round, unde este nevoită să înceapă de la zero pentru a-și atinge obiectivul! Victoria cu Ungaria a fost mare, dar lupta este departe de a fi încheiată.
România – Ungaria 28-27 (10-16)
Dedu, Dumanska; Udriștioiu, Pristăvița 1, Neagu 10, Băcăoanu, Perianu 2, Pintea 2, Florica, Dache, Polocoșer, Ostase 2, Seraficeanu 5, Zamifrescu, Iuganu 6, Vizitiu
Triffa, Biro, Kiss; Tovizi 1, Schatzl 2, Kovacsics 6, Klujber 1, Marton, Kovacs 1, Vamos 1, Hafra 4, Faluvegi, Lukacs 2, Szabo 6, Tomori 3, Toth
Sursa: IHF
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER