Pe termen scurt și mediu, selecționerul Xavier Pascual poate alcătui o națională decentă a României care ar putea reveni la un turneu final după o pauză de ani buni, cel mai probabil la Euro 2020, întrecere care va fi găzduită în premieră de trei națiuni (Suedia, Austria și Norvegia) și care se va desfășura cu 24 echipe la start. Până atunci, tricolorii vor mai aborda două campanii de calificare, la Euro 2018 (adversarii sunt redutabili, Polonia, Serbia, Belarus) și Mondialul din 2019, însă pentru a trece din nou în tabăra naționalelor mari au nevoie și de foarte multă șansă.
Dar… Pe termen mediu și lung, reprezentativa masculină are șanse mici să răzbată și să redevină o națiune care se califică în mod constant la turneele finale. Concluzia este dată de faptul că grupările din Liga Zimbrilor acordă foarte puține șanse jucătorilor sub 21 de ani, adică viitorului!
Bine, dacă ridicăm ștacheta, șanse foarte multe nu primesc, în momentul de față, nici handbaliștii de 21-23 de ani, poate cu excepția celor din generația lui Negru, Iancu, Rotaru și Militaru, jucătorii care s-au călit și la naționalele de juniori, tineret. Așadar, din spate nu vine mare lucru pentru a alimenta prima reprezentativă, pentru că e greu de crezut că dintr-o masă de 20-30 de jucători se poate alcătui o națională cu mari pretenții.
Atunci când îți dorești să progresezi, în mod normal te uiți și în curtea celor mai buni din lume. Iar la un scurt inventar am sesizat, spre exemplu, că Xavi Pascual i-a dat deja drumul să joace unui inter dreapta francez de 19 ani, Dika Mem. Nu tot jocul, dar minute suficiente cât să capete experiență și încredere. Ba mai mult, FC Barcelona trimite frecvent pe postul de inter stânga și un handbalist de 22 de ani, pe danezul Lasse Andersson, chiar dacă adversarii se numesc Kiel sau Flensburg.
Promovarea tinerilor jucători pe lângă cei cu mare experiență este un obiectiv și pentru THW Kiel. Formația germană nu a ezitat ca în acest an să cumpere doi handbaliști de 19 ani, Nikola Bilyk și Lukas Nilsson, și chiar să mizeze pe ei în Liga Campionilor. În fiecare caz, atât la FC Barcelona, cât și la THW Kiel, este vorba totuși de promovarea unor jucători străini. Dar cu siguranță că aceste cluburi ar fi transferat jucători tineri și din România, dacă Liga Zimbrilor ar fi propus încă de la vârste fragede valori incontestabile.
Cluburile din România – ne referim la cele din prima ligă – acordă, de fapt, foarte puțină atenție tinerilor jucători, Iar cifrele sunt elocvente în acest senz. În loturile celor 14 grupări figurează 31 de handbaliști sub 21 de ani, adică un procent de 11,83% din totalul celor legitimați. Iar acest procent este „mincinos” pentru că în realitate câțiva sunt doar la număr în loturi. În realitate, într-o etapă, doar în jur de 15 jucători de sub 21 de ani figurează pe foile de joc și doar 2-3 handbaliști evoluează, în mod constant, mai mult de 10 minute, Roland Thalmaier (Potaissa Turda), Loenerad Ștefan și Cătălin Furak (ambii Poli Timișoara).
262 de jucători sunt legitimați în Liga Zimbrilor
60 de handbaliști străini activează în acest sezon în Liga Zimbrilor (5 sunt din Rep. Moldova)
31 de handbaliști cu vârste între 16 și 21 de ani sunt legitimați la cluburile din Liga Zimbrilor. Doar jumătate sunt înscriși însă pe foile de joc. Și mai puțini sunt cei care primesc suficientă încredere pe parcursul unei partide.
Echipa națională este susținută în momentul de față de un nucleu de 30-35 de jucători, câțiva putând evolua pe o perioadă mai lungă de timp, precum Negru, Iancu, Rotaru, Cristescu, Racoțea, Asoltanei, Criciotoiu, Grigoraș, Makaria, Militaru, Nistor, Ramba, Șandu, Șomlea, Thalmaier sau Szasz. Dar nu ar fi rău ca pe viitor, cluburile să fie stimulate, obligate de FRH prin regulament să promoveze mai mulți jucători tineri, după cum susțin mai mulți oameni din handbal. Spre exemplu, „legea lui Burleanu” la fotbal, cu minimum un jucător sub 21 de ani în teren, acceptată de cluburi chiar dacă unele s-au împotrivit, poate fi doar un exemplu de urmat și de către handbalul masculin. Cu siguranță într-o bătălie accerbă pentru titlu, pentru cupe europene, pentru play-off, pentru evitatea retrogradării, fiecare echipă ar fi preocupată să-și crească și juniori de valoare, jucători care ar putea fi utili mai apoi echipelor naționale.
Sau cluburile să fie obligate să aibă măcar 2-3 handbaliști sub vârsta de 21 de ani pe foaia de joc (cu siguranță ar fi și mai ieftini la salariu), ceea ce ar însemna din start cel puțin un nucleu de 42 tineri jucători aflați sub atentă observație. Și în acest caz, cluburile ar fi determinate să se implice mai mult și în sectorul juvenil, să urmărească tineri handbaliști, să-i promoveze în așa fel încât să facă față rigorilor primului eșalon.
În ianuarie 2017, România U21 va evolua într-o grupă de calificare la Campionatul Mondial cu Suedia și Danemarca. Conform unor informații prezentate de handbalvolei, Danemarca are în lot nu mai puțin de 10 jucători care au apucat să debuteze deja în cupele europene la Skjern, Holstebro, Aalborg și Kolding. De asemenea, Suedia are 11 jucători în lot care au evoluat în acețti ani în cupele europene, la Ystads, Alingsas, Kristianstad, Drott și Guif. Sigur, România va încerca să se califice la turneul final din Algeria programat în vara anului 2017, dar practic are șanse infime, raportat la toată atenția pe care a acordat-o handbalul românesc sectorului juvenil în ultimii ani. Să nu uităm că de la promovarea în bloc a generației Iancu – Racoțea – Rotaru în urmă cu 3 ani la CSM București, despre Sighișoara nu s-a mai auzit nimic spectaculos!
VA URMA… În curând vom publica o analiză asemenătoare și pentru sectorul feminin.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER