ANALIZĂ‚ | România, între „se putea mai mult” și „s-a autodepășit” cu Norvegia, la meciul de debut la Campionatul European de handbal. Plusuri și minusuri
de Marius HUȚU (Helsinborg, Suedia)
România a pierdut meciul de debut la Campionatul European de handbal feminin din 2016, scor 21-23 cu Norvegia. Se putea mai mult? S-a autodepășit România, ținând cont de transformările majore care au avut loc la echipa națională? Am încercat să găsim câteva răspunsuri.
România, concept nou, Norvegia, continuitate
România și Norvegia s-au întâlnit peste tot în ultimul an, indiferent de competiție, Mondial, preliminarii Campionat European sau Jocuri Olimpice. Imediat după joc, Thorir Hergeirsson a evidențiat faptul că în decurs de 13 luni a fost vorba de nu mai puțin de șase partide oficiale între cele două naționale. În majoritatea s-a impus Norvegia, la fel, aproape toate partidele s-au încheiat cu rezultate strânse. Șansa a surâs și de această dată nordicelor. Partida de la Helsingborg a semănat într-o oarecare măsură cu cea de la Rio. Nordicele au condus mai tot timpul, iar tricolorele au fost nevoite să alerge după ele și după egalare.
Față de echipele de la JO – primul „7” – Norvegia a făcut o singură schimbare, forțată: Heidi Loke, însărcinată, a fost înlocuită cu Marit Frafjord. În rest, și-a păstrat linia de bază pentru atac: Grimsbo – Herrem, Kristiansen, Oftedal, Mork, Kurtovic. În schimb, România a efectuat două schimbări la nivelul primului „7”, ambele la fel de importante. În echipă nu au mai fost Valentina Ardean și Aurelia Brădeanu, ambele handbaliste cu aport în cele două faze ale jocului, dar în special în zona de apărare. Așadar, Ambros Martin a fost forțat să lucreze de la bun început la un nou concept de apărare. Thorir Hergeirsson a avut continuitate și doar a făcut 1-2 două modificări în lot, având schimburile pregătite din timp la lotul B.
Norvegia a fost nevoită să joace tot meciul cu aceeași echipă. Ambros Martin a tot căutat soluții
Norvegia nu și-a permis „derapaje” cu România și a mizat cam pe aceeași echipă pe tot parcursul celor 60 de minute. Practic, selecționerul nordic a efectuat doar două schimbări în timpul partidei, ambele post pe post, Mork – Waade (apărare / atac) și la nivelul pivotului, Frafjord / Ingstad. Cinci jucătoare din naționala Norvegiei nu au jucat nicio secundă, Sanna Solberg a stat în teren doar 7 minute, iar a treia modificare a mai fost la nivelul porții.
Pentru că este în căutări evidente, Ambros Martin a mizat pe absolut toate cele 16 jucătoare înscrise pe foaia de joc, din dorința de a găsi cea mai bună formulă. Și doar Maria Zamfirescu și Cristina Laslo au evoluat mai puțin de 10 minute. Din aceste date ne dăm seama că, de fapt, Norvegia a sosit la Campionatul European cu o echipă gata formată, la nivelul primului „7”, pe când România abia a „turnat” fundația, după cum a precizat și Ambros Martin.
Cele trei momente cheie ale jocului România – Norvegia. Lucru pozitiv: tricolorele au avut atitudine și au avut puterea să revină în mai multe rânduri
Jocul România – Norvegia a fost decis de trei momente cheie, din punctul nostru de vedere. Primul a fost în primele 25 de minute, când Nona Mork nu a fost blocată, profitând de niște spații într-o apărare care încă se căuta. Norvegia s-a desprins la 4 goluri (13-9), iar naționala a fost nevoită, astfel, să alerge după adversară. Al doilea moment cheie a fost în minutul 42, când Eliza Buceschi a ratat o aruncare de la 7 metri (se întâmplă frecvent în jocul de handbal), iar la faza imediat următoare nordicele au înscris și au obținut și o eliminare de 2 minute. S-a întâmplat la 14-16, iar Norvegia s-a desprins la 18-14 (min. 45), pe a treia serie de trei goluri consecutive. Ultimul moment în care jocul s-ar fi putut întoarce s-a consumat în minutul 55, după un 7 metri ratat de Nora Mork. La faza imediat următoare, Cristina Neagu a lovit bara, șansa a fost și de această dată cu Norvegia. Dacă mingea ar fi intrat în plasă, la 20-21 s-ar fi jucat altfel. S-a făcut, în schimb, 19-22, cu 2 minute eliminare tot la Cristina Neagu. Și așa s-a scris istoria jocului până la urmă. Ce este de remarcat, totuși, din toate aceste trei momente cheie… De fiecare dată, România a avut putere să revină în joc. Nu a căzut ca în alte momente, ci s-a luptat cu ardoare pentru șansele ei. Echipa a avut atitudine, iar acest lucru este deja un punct câștigat. Este adevărat, nu din punct de vedere al clasamentului, dar poate ca moral înaintea următoarei partide cu Rusia.
Problemele dinaintea turneului final s-au simțit
Din punct de vedere valoric, jocul a avut ritm, intensitate, încrâncenare, dar și destule greșeli. Conform statisticii EHF, cele două naționale au adunat nu mai puțin de 22 de greșeli tehnice (13-9, România – Norvegia). Apoi, ca eficiență, linia de 9 metri a României a început foarte bine jocul, cu goluri marcate din toate pozițiile de la distanță, dar apoi procentajul a tot scăzut și a ajuns la nivel de 50% la nivelul primei linii, Neagu – Buceschi – Geiger. Faptul că cele trei jucătoare au acuzat probleme medicale în această toamnă, că nu au jucat (cazul Buceschi), a fost un aspect care s-a simțit, care s-a văzut. De fapt, Eliza Buceschi a evidențiat la rândul ei acest lucru: „Nu am jucat în ultimele 6 luni, este foarte greu. Apoi, în ultimele 2 săptămâni nu știu dacă am avut două zile împreună. Se simte, dar încercăm să facem tot ce se poate să nu se vadă”.
Apărarea a funcționat tot mai bine
Și totuși, România a fost aproape de campioana mondială. A compensat până la urmă cu jocul de apărare, care a mers de la un minut la altul tot mai bine. Dacă la început de meci, Ambros Martin a riscat cu două schimbări între atac și apărare, iar de câteva ori România a fost taxată de adversar prin repuneri rapide, faza a doua sau contraatac, în schimb, în partea secundă, Norvegia a mai avut doar două contraatacuri și a înscris o dată. După pauză, în apărare s-a mai făcut doar o schimbare, după ce în teren a fost introdusă Cristina Zamfir. „Găselnița” selecționetului a fost cu handbalista de la Craiova în centrul apărării, iar în atac în postura de inter dreapta. Pentru că Oana Manea nu a prins o zi fantastică, uneori selecționerul a renunțat și la modificări și a trimis-o pe Crina Pintea în ambele faze ale jocului. Și nu a greșit! Pivotul a scos acel 7 metri de la 21-18, transformat de Laura Chiper.
Per total, rămâne amărăciunea eșecului, dar România a evoluat încurajator, ca medie generală peste așteptări, astfel că următoarea partidă cu Rusia, programată miercuri de la ora 19:30 (TVR2), poate fi așteptată cu mare încredere.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?