Cu ce este mai important un bulgar sau un luxemburghez decât un sârb sau tunisian la handbal? Cum și când va fi tranșată problema „criteriilor de valoare” la masculin

Dincolo de problema încheierii sezonului 2019-2020, Consiliul de Administrație al Federației Române de Handbal a mai avut pe Ordinea de zi și subiectul „criteriile de valoare din handbalul masculin”, care afectează în primul rând Dinamo, reprezentanta României în Liga Campionilor.

Sorin Dinu, vicepreședintele Federației Române de handbal cu responsabilități în handbalul masculin, a readus subiectul în discuție după ce, la ultima ședință, s-au reglat anumite criterii doar la feminin. La masculin nu a exitat o propunere concretă, s-a motivat în ședința din 22 aprilie, astfel că nu s-a dezbătut.

Astfel, propunerile pentru azi au fost următoarele:

• Renunțarea la prevederea privind legitimarea a maxim 3 sportivi extracomunitari;
• Introducerea permisiunii înscrierii în raportul de joc a maxim 8 jucători străini și minim 8 jucători români, cu posibilitatea de a avea un număr nelimitat de jucători străini în lot;
• Din sezonul 2021-2022, toate cluburile din LNM să înscrie echipa a 2-a în Div.A, cu minim 7 jucători U23 (seniori) în raportul de joc.
• Toate aceste măsuri au fost propuse de cluburi și la ședința de la sfârșitul lunii februarie, încheiată atunci cu un vot negativ: 8-8 (în acest caz, votul președintelui Dedu a avut valoare dublă)

„Rezultatele obținute de echipele de club în compețiile europene în ultimele sezoane, cu numeroși jucători extracomunitari în lot, au plasat România în primele 10 țări din Europa”

„Această oportunitate vine în contextul dorinței cluburilor de a li se da posibilitatea să-și construiască echipe competitive, care să reprezinte cu cinste România în competițiile europene. Acest lucru nu este posibil din păcate la acest moment decât prin legitimarea unor jucători străini de valoare. Limitarea la trei a numărului de jucători extracomunitari restânge foarte mult opțiunile cluburilor.

Rezultatele obținute de echipele de club în compețiile europene în ultimele sezoane, cu numeroși jucători extracomunitari în lot, au plasat România în primele 10 țări din Europa. În contextul actual, în care sumele alocate sportului pot să scadă dramatic, menținerea la același nivel de performanță va fi imposibilă în lipsa unor măsuri care să susțină activitatea cluburilor. Este cunoscut faptul că performanțele sportive atrag și finanțări mai consistente.

Propunerea cluburilor de a limita la 8 numărul jucătorilor străini ce pot fi înscriși în raportul de joc în Liga Națională trebuie luată în seamă întrucât ar asigura la acest moment o protecție suficientă jucătorilor români susceptibili de a fi selecționați în echipa națională și ar da și cluburilor posibilitatea să-și construiască un lot competitiv pentru competițiile europene”, au fost printre argumentele prezentate.

Subiectul a născut și de această dată câteva discuții aprinse. Până la urmă, de ce este mai important pentru handbalul românesc un bulgar, un luxemburghez, un irlandez decât un sârb, un egiptean sau un tunisian? Dincolo de „problema” unui jucător de handbal de a fi comunitar / extracomunitar, până la urmă toți sunt oameni! Nu în ultimul rând, chiar șefii Federației, Alexandru Dedu, Cristina Vărzaru, Steluța Luca, au evoluat în trecut din postura de extracomunitari în alte țări și nu i-a împiedicat nimeni să-și exercite meseria, având acest statut.

Alexandru Dedu va discuta săptămâna viitoare cu președinții de cluburi pe marginea criteriilor

La un moment dat, în ședință s-a invocat faptul că se încalcă prevederile Art 7 din Regulamentul Consiliului de Administrație: „Asupra votării unui punct de dezbatere aflat pe Ordinea de Zi nu se poate reveni, rezultatul acesteia fiind definitiv, irevocabil și executoriu”. Doar că Art 7 a mai fost încălcată în trecut. Cel mai rapid exemplu care poate fi adus în discuție este cazul lui Tomas Ryde. La începutul anului 2019, CA votase pentru faptul că un antrenor străin să nu mai poată sta pe banca tehnică dacă nu are licența „Master Coach”. La trei luni distanță, după ce se știa că Tomas Ryde va prelua CSM București și echipa națională, s-a revenit asupra acelei decizii și s-a dat o derogare. Cu siguranță a fost vorba de niște circumstanțe în acel caz, putând fi invocat chiar un interes național. Însă și acum au intervenit circumstanțe noi, generate de pandemia de coronavirus, care afectează activitatea financiară a cluburilor.

Până la urmă, azi s-a ajuns la un vot, iar cu 9-5 s-a amânat o decizie în acest caz. Alexandru Dedu a propus să aibă o discuție cu președinții de cluburi, săptămâna viitoare, înainte de a fi luată o hotărâre pe acest subiect. Poate că n-ar fi fost rău ca această întâlnire să fi avut loc înainte de a fi adoptată decizia din februarie. Lucrurile s-au precipitat însă atunci din ambele părți, motiv pentru care a și ieșit această lege cu limitare a numărului de extracomunitari. Săptămâna viitoare, există însă o nouă șansă ca subiectul „criteriilor” să fie dezbătut cu cluburile și poate că n-ar fi rău ca de această dată să se ajungă la un numitor comun. Și închis într-un fel sau altul măcar pentru câțiva ani, pentru că probleme pe această temă nu sunt de 1-2 ani, ci de câteva sezoane bune (vezi cazurile Marijanovic și Krsto Milosevic, care nu au putut activa în campionat pentru o perioadă, dar au avut drept de joc pentru CSM București în cupele europene).