Cum negocia „Piți” cu Ilie Ceaușescu primele de joc: diferența de la „bre, nu știi să sari la cap” la „bre, ai dat-o la vinclu!” Cei patru handbaliști de nota 10 din istoria handbalului și echipa magnificilor în opinia unui medaliat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles

Istoria încărcată a handbalului românesc este plină de povești fascinante, unele consemnate deja, altele încă nedescoperite de publicul larg. De-a lungul celor 24 de ediții ale Campionatului Mondial masculin, România a obținut patru titluri și ar mai fi putut obține încă cel puțin unu-două, inclusiv în anii ’80, când a beneficiat de o altă generație extraordinară, care l-a avut ca lider pe Vasile Stângă. Spre exemplu, în 1986, echipa națională a plecat ca principală favorită la turneul final din Elveția, dar a terminat doar pe locul 9, în urma unor episoade incredibile. Depistat pozitiv la acel Campionat Mondial (!) și suspendat pe viață în primă fază, „din cauza doctorului care mi-a dat bixtonim” după cum a relatat, Adrian Simion (54 ani) a făcut câteva dezvăluiri interesante de la acel Mondial. 

• Fostul portar al echipei naționale, medaliat cu bronz la JO de la Los Angeles, a povestit de ce generația lui Vasile Stângă nu a obținut niciodată medalia de aur la vreo competiție majoră, a prezentat cel mai bun „7” din istoria handbalului românesc, care au fost cei patru jucători de nota 10, în opinia lui, dar și lucruri fascinante din interiorul echipei de fotbal care tot în 1986 câștiga Cupa Campionilor Europeni. În vremea respectivă, secțiile de fotbal și handbal ale Stelei erau înfrățite, iar uneori făceau și cantonamentele împreună.

Discuția cu Adrian Simion (foto, poza de mai sus, primul din dreapta, rândul de sus) a plecat de la evoluțiile naționalei de tineret U21 la Campionatul Mondial din Brazilia, unde România a ocupat locul 8, și de la un episod pe care l-a avut anul trecut cu FRH, la un concurs pentru ocuparea postului de antrenor federal de juniori, la care s-a simțit umilit.

Diferența dintre Franța și România se face la raportul de centre naționale

 „Știți care este diferența dintre locul 1 ocupat de Franța și locul 8 al României? Ei au 8 centre naționale de handbal, noi doar unul!”, a susținut Adrian Simion. Fostul portar al României a urmărit cu atenție parcursul echipei lui Ovidiu Mihăilă și Daniel Apostu în Brazilia, interesul fiind dat și de faptul că el a activat aproximativ un an în cadrul Centrului Național de Excelență de la Sighișoara. Centru care a crescut și jumătate din băieții care au compus naționala la Mondialul Under21.

Sighișoara a „întârziat” să producă mai mulți jucători pentru prima reprezentativă pentru că „nu este Vlad Caba antrenorul naționalei!”, a fost declarația șoc a interlocutorului, care a continuat: „Nu a acceptat postul pentru că nu avea cu cine să lucreze. Nu putea să spună că îl vrea pe x,y, z, iar președintele sau altcineva să îi impună alte nume. Așa ceva lui Caba nu-i faci! La echipa de club, cel cu pădurile (n.r. Verestoy Attila) i-a dat mână liberă, i-a spus de la bun început că el centrează, el dă cu capul. Știți de ce merge pe străini și nu pe români? Chestia este foarte simplă, jucătorul român mai comentează: >, îi mai ia pe antrenori la mișto. Pe când un străin nu vine și se crede nu știu cine”.

„Pe noi nu ne-a plătit FR de Handbal, ci Petre Paleu”

Adrian Simion susține că la CNE Sighișoara a întâmpinat dificultăți pentru că „federația nu dă niciun ban. Totul este plătit de Ministerul Educației, lumină, întreținere, oameni, tot ce vreți. Pe noi nu ne-a plătit FR de Handbal, ci Petre Paleu. Mergem la bancă și scoatem extrasul de cont: Petre Paleu îi dă 2.000 de lei lui Adrian Simion. Atât aveau și ceilalți, doar că ei mai aveau și bani de la Ministerul Învățământului ca profesori”.

Fostul portar al naționalei și al echipei Steaua a rezistat doar un an la CNE Sighișoara tocmai pentru că a îndrăznit să-și ceară drepturile, după cum a povestit: „După ce Paleu nu a mai fost, nu am mai primit niciun ban. Ianuarie niciun ban, februarie niciun ban, martie niciun ban. Veneau copiii, domn profesor, dați-mi și mie 5-10 lei, să-și ia câte o apă, câte un suc. Le mai dădeam la portari din pensia mea de militar, dar veneau și ceilalți și nu aveam de unde să le dau la toți. Copiii aveau indemnizații, cei mici de 200 de lei, cei mari de 500 de lei, dar nici ei nu își primeau banii. Tot Paleu îi plătea la un moment dat. Atunci l-am sunat pe domnul Gațu, am vorbit și cu Mariana Cătuți care îmi spunea >”.

Revenind la România U21, naționala a reușit să pătrundă între primele 8 echipe ale lumii la această categorie pentru „că băieții sunt prieteni între ei. Coco (n.r. Mihăilă) a fost apropiat de jucători, este mai sufletist. De Apostu nu mai vorbesc, e de nota 10. De asta au avut performanțe, au format o echipă, iar antrenorii au făcut parte din gașca lor. România a câștigat titluri mondiale în anii 60-70 tocmai din acest motiv, pentru că handbaliștii erau uniți. Păi dacă Ghiță Licu, care juca la Dinamo, venea și spunea că vrea să-și ia un casetofon de 90 de mărci, iar el avea numai 50 de mărci, Gațu, jucător la Steaua, se ducea la toate lumea și strângea bani pentru a-l ajuta să-și cumpere aparatul respectiv. Generația noastră, aia de excepție cu Stângă, Berbece, Marian Dumitru era unu la unu”, a explicat Adrian Simion. 

• DECLARAȚIE
• „Poarta echipei naționale o văd cam așa, Mihai Popescu primul, iar în spatele lui Țenghea și Makaria. I-am spus și lui Aihan Omer: „Adrian Simion, medaliat cu bronz la JO 1974

Episodul CM 86: Băieții au plecat în Puma și s-au trezit cu Adidas, Stângă, băgat în spital, Simion, depistat pozitiv și suspendat pe viață în primă fază

Ajunsă la punctul „generația lui Vasile Stângă”, discuția a devenit mai mult decât interesantă. Episodul „Mondialul din ’86” este plin de surprize, captivant și cu un deznodământ neașteptat.

„În ’86, înaintea turneului final, am fost îmbrăcați din cap și până în picioare de Puma, ne-au dat 36 de articole. Am jucat în Puma cu sârbii la Arad într-un meci amical, am plecat apoi la Campionatul Mondial, iar când am coborât la hotel în față era o mașină … Adidas! Nici n-am ajuns bine în camere că a sunat șeful de delegație: > Am coborât, mesele erau puse ca la nuntă, cu 32 de articole de la Adidas. Puma ne promisese câte 4.000 de mărci pentru medalia de aur, România era cotată cu prima șansă la câștigarea titlului mondial. Știam numai noi, băieții, nici antrenorii Nicolae Nedef și Lascăr Pană nu aflaseră inițial. Probabil că unii băieți au șoptit, astfel că Partidul a efectuat această schimbare de echipament”, a început povestea participării la CM 1986.

Până la urmă, România nu a mai apucat să joace în Puma, dar nici să se lupte pentru titlul mondial în Elveția. Continuă Adrian Simion: „În meciul cu cehii, Vasile Stângă pleacă pe contraatac, dar îl oprește unul cu un cot în gură. Vasile este >, fractură, luat cu targa și dus direct la spital. Operația a durat aproximativ 6 ore, iar noi am pierdut practic liderul echipei, totul s-a rupt atunci pentru România.  Apoi, la meciul cu Suedia, am avut și eu probleme, nu puteam să respir din cauza unei răceli puternice. Doctorul mi-a dat bixtonim, iar a doua zi, la antidoping, a ieșit efedrină. Au venit la mine și mi-au spus că trebuie să stau în tribună, lui Lascăr Pană i-a căzut fața. Ne-a bătut și Suedia, și Ungaria, Sandu (n.r. Buligan) a rămas singur să apere poarta până la final. S-a scris în istoria handbalului că m-au suspendat pe mine? În niciun caz! IHF mi-a dat suspendare pe viață, însă s-a dus Lascăr Pană cu contraexpertiza și după ce s-a făcut un raport, pedeapsa mi-a fost redusă la 2 ani”.

În anii’80, handbalul românesc, dar și clubul Steaua erau căutate de mari brand-uri. Pe lângă episodul Puma – Adidas a existat și un episod Ford – Castrol, doar că discuțiile au fost cu totul altele în cazul ultimelor două firme. „Au venit cei de la Ford și de la Castrol și au spus că vor să sponsorizeze echipa de fotbal. Amândouă firme au venit după ce Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Ceaușescu s-a gândit, nu știu cu cine o fi vorbit, să le propună celor de la Castrol să sponsorizeze echipa de handbal, a doua secție a Stelei după fotbal. Astfel, am devenit singura echipă din Cupa Campionilor care a jucat cu Castrol pe piept”, a povestit Adrian Simion, fost portar ani buni și la Steaua.

Între echipele de fotbal și handbal ale clubului Steaua era o legătură foarte strânsă, drept dovadă că cele două formații făceau și cantonamente comune. Una din povești, cantonament înaintea sezonului 85-86:

„Jucau rummy, Ienei cu Iordănescu, Bibi (n.r. Birtalan) cu Radu (n.r. Voina). La un moment dat, Nea Imi întreabă: >, a venit răspunsul. Radu Voina scria în fiecare zi programul de pregătire și îl punea pe ușa de la cameră. Emerich Jenei a întrebat apoi care e >. Când eram la Forban, > era intersecția Râșnov cu DN1, adică 6,5 km dus, 6,5km întors, 13 kilometri în total. A doua zi am început să alergăm, i-am luat și pe fotbaliști. După un mamelon (n.r. deal), Bumbi (n.r. Bumbescu) strigă: >. Antrenorii erau în spate cu un ATV de 12 locuri și îi adunau unul câte unul. După un timp și celălalt fundaș, Moțăței (n.r. Iovan):> Până la șosea au adunat cam jumătate de echipă.

Primul la alergare era Stângaciu, știa și traseul, era din Râșnov. Toți ceilalți strigau la el să stea mai încet. Noi toți, grupați, alergam frumos, nu erau probleme. Ce a urmat? În ’86 ei au câștigat Cupa Campionilor. În iarna 86-87 ei n-au mai venit cu noi, s-au dus în turneu. Noi ne-am reîntors la Forban și cam aceeași porție de alergări. După primul mamelon, începe Vasile (n.r. Stângă): >. El era cu Skoda S 100 pe care a luat-o la Jocurile Olimpice. După al doilea mamelon, Marian Dumitru: > Până la urmă, am ajuns în drum, iar cei doi erau în spate, în mașina lui Radu Voina. Pe Cezar (n.r. Drăgăniță) îl bufnea râsul și la un moment dat le-a spus>, la cei doi au avut replica: >.

Cum schimba Ilie Ceaușescu valoarea primelor

Perioada anilor ’80 a fost și cea în care familia Ceaușescu s-a implicat mult în viața clubului Steaua. „Fratele lui Nicolae Ceaușescu, Ilie, era mai implicat decât Valentin Ceaușescu, fiul dictatorului, înainte de ’86. Stătea cu noi și în tribună, și la vestiare. Noi spre exemplu aveam 1.000 de lei primă la un meci cu miză în Cupa Campionilor, iar fotbaliștii 15.000 la un joc cu FC Argeș. La un meci în semifinalele Cupei Campionilor cu Metaloplastica, Ilie Ceaușescu a venit în vestiar și ne-a spus: >. Munteanu a ridicat două degete și după ce i-a dat aprobarea de a vorbi în calitate de căpitan, fiul fostului dictator a mărit prima

În tot acest context, Adrian Simion a relatat și un episod, cu decurgeau negocierile între Victor Pițurcă și Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, atunci când era vorba de prime de joc:

• Victor Pițurcă: Hai, bre, ‘nea Ilie, tu nu știi să sari deloc la cap!
• Ilie Ceaușescu: Bine, aveți primă 20.000 de lei
• Victor Pițurcă: Ai dat-o pe lângă poartă!
• Ilie Ceaușescu: 30.000 de lei!
• Victor Pițurcă: Gata, ai dat-o în vinclu!

DECLARAȚIE: „Cine a fost cel mai mare portar al României din toate timpurile? După performanțe, fără probleme, Cornel Penu și Mișu Redl. Dar ca și valoare, Fane Orban”, Adrian Simion

Adrian Simion: „Cei patru jucători de nota 10: Gruia, Stângă, Dumitru, Berbece”

Adrian Simion a prins în exercițiu una dintre cele mai bune generații ale handbalului românesc, dar a văzut la lucru și generațiile care au dus România pe cele mai înalte culmi ale handbalului mondial. Fostul portar a susținut că „România a avut valori extraordinare”, dar a notat cu 10 doar patru jucători români!

„Lui Gheorghe Gruia îi dăm nota 10, dar și lui Vasile Stângă îi dăm 10 cu trei de plus. Din 17 goluri ale României, uneori Gruia dădea 14 goluri. Doar că pe el îl mai ajuta și Gațu, îl ajuta și echipa. Vasile Stângă rezolva, în schimb, problemele pe puterile lui”, începe Adrian Simion caracterizarea oamenilor de 10 din istoria handbalului românesc. Înainte de a trece la următoarele două nume, fostul portar povestește și un episod prin care Stângă își dovedise calitățile de gladiator: 

„Înaintea plecării la JO 1984, la Los Angeles, Nicolae Nedef a pus 100 de lei la 70 de metri distanță și i-a transmis lui Vasile: >”. De ce acest exercițiu? Nu pentru că a vrut neapărat să arunce Vasile, ci pentru că la RDG-iști aruncase cineva 72 de metri. Între noi și RDG-iști era un echilibru, cam 5-5 la 10 meciuri, pe când cu RFG-iștii câștigam 8 din 10 jocuri. Vasile Stângă a aruncat 74 de metri și a luat suta de lei. Dacă FRH ar pune un astfel de test de control azi, nu știu cine l-ar putea lua”.

Al treilea jucător de 10 a fost … Marian Dumitru. „Pe lângă faptul că a fost un inter dreapta de excepție se apăra extraordinar de bine. Gruia nu prea le avea cu apărarea, iar Vasile se apăra când și când. Poate nu avea calitățile lui Gruia și Stângă, dar le făcea pe toate”, a susținut Adrian Simion. În fine, al patrulea om de 10 a fost o extremă, Dumitru Berbece. „Îți dădea goluri imposibile, așa cum s-a întâmplat și la Supercupa Mondială din 1983, când la scor egal cu URSS nu mai dădea nimeni la poartă, iar după o succesivă el a pus o boltă, cu gol la vinclu. A avut niște calități native incredibile, dacă între bară și portar era puțin spațiu, pe acolo o băga în plasă”, a concluzionat Adrian Simion, care a adăugat că România a avut și alți jucători incredibili, doar că erau mai degrabă oameni de echipă. Interlocutorul s-a angrenat și într-un joc al imaginației și a prezentat pentru ProSport și echipa magnificilor all-time, alăcuirea primului „7” fiind pus subiectivă după cum a ținut să precizeze:

Orban – Tudose, Gruia / Stângă, Gațu, Dumitru, Berbece, Stockl

DECLARAȚIE: „Vă dați seama ce echipă făceau pe timpuri președinte – Cristian Gațu, general de brigadă în rezervă, secretar general – Mihai Marinescu, colonel în rezervă, director tehnic – Gheorghe Goran, colonel în rezervă. Era armată acolo, dar și disciplină.  Acum nu mai e armată”

Pe finalul discuției, Adrian Simion a insistat pe povestea lui vs Federația Română de Handbal din 2014. Concret, fostul portar a fost respins la un concurs al FRH pentru ocuparea postului de antrenor federal de juniori: „Au scos la concurs post de antrenor de categoria a 3-a, când de 3 ani nu mai există așa ceva. Scoți tu așa ceva pe site-ul federației? Puteau să numească direct antrenor federal fără examen, dar ei au vrut concurs și au pus tot pe cine au vrut (n.r. Alexandru Dia)”. Adrian Simion nici nu a putut susține examenul și este supărat pe explicațiile primite de la președintele FRH, Alexandru Dedu: „Vii și îmi spui mie în scris că plata antrenorilor se face după OG 10. Aceasta este o ordonanță pentru bugetari. Federația Română de Handbal este persoană juridică de drept privat. Deci Dedu poate să facă ce vrea, că ia dintr-o parte și îl plătește pe Simion, este treba lui ce face cu banii. El este ordonator de credite”. Singura „alinare” în tot acest caz este numirea lui Alexandru Dia ca antrenor federal la juniori. „Dacă îmi spuneau de Dia de la început, nici nu mai îmi depuneam dosarul. Este un băiat care își face treaba foarte bine”, a încheiat Simion pe acest subiect.

Alexandru Dedu, președintele FRH, a avut o reacție pe această temă: „A fost o comisie care i-a analizat dosarul și care a considerat că nu este pregătit. Ce a făcut domnul Simion în handbal în ultimii 20 de ani? La ce pregătiri a fost, la câte cursuri ale Federației a participat? Domnul Simion trebuie să facă ceva, să practice și apoi discutăm. Nu putem sta acasă și arunca cu pietre”. Șeful handbalului românesc susține că fostul portar a început o „vendeta” pentru că nu l-a numit antrenor cu portarii la CNE Sighișoara.

Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?