INEDIT | Handbal pentru „furnici”. Campionatul European feminin a întărit o tendință: talia nu mai e atât de esențială. Echipa ideală de la turneul final ar fi fost penalizată în campionatul de junioare I din România

Campionatul European de handbal feminin din Ungaria și Croația s-a încheiat cu succesul Norvegiei, care a dispus în mare finală de Spania cu 28-25. Nordicele s-au impus la capătul unui turneu în care nivelul de joc a crescut, lucru susținut de danezul Ulrik Wilbek într-un interviu acordat pentru ProSport. Competiția a evidențiat câteva tendințe, altele au fost întărite. Unul dintre aspectele remarcate de ProSport, talia, nu mai este chiar atât de esențial într-o disciplină care este tot mai dinamică.

În urmă cu un deceniu, handbalul mondial feminin era dominat categoric de Rusia, care reușea să se detașeze de adversari prin multe lucruri. Forța fizică, diferența de talie erau însă aspecte foarte importante în strategia pusă la cale de Trefilov, astfel că Rusia a câștigat câteva titluri mondiale la rând. Norvegienii au anunțat schimbarea la vârf începând cu 2008, când au reușit să detroneze Rusia la JO din 2008, desfășurate în Beijing. Treptat, nordicii au început să adune majoritatea trofeelor importante, propunând altceva decât Rusia: mobilitate mai mare, viteză de joc crescută, dinamică.

Talia nu a fost un factor esențial. Din contră, Norvegia a arătat la Campionatul European din Ungaria și Croația că se poate câștiga titlul continental și cu o echipă a cărei medie de înălțime a fost 175 cm. Doar trei handbaliste au avut înălțime de cel puțin 180 cm, dintre care doar Pernille Wibe (181 cm) a evoluat constant, în faza de apărare. Prima linie de 9 metri a Norvegiei a arătat astfel: Kristiansen (175 cm) – inter stânga, Oftedal (168 cm) – centru, Mork (169 cm) – inter dreapta.

Media de înălțime a echipei ideale a avut 171 cm

Și finalista CE 2014, Spania, a avut o medie de înălțime de 175 cm, aceasta fiind „stricată” de pivotul Elisabet Chavez (192 cm). Faptul că înălțimea nu mai este un factor determinant în handbalul feminin se poate sesiza și din „7-le” ideal al turneului final, care a avut o medie de înălțime de 171 cm. În echipă, în linia de 9 metri, au pătruns două jucătoare sub 170 cm, Kristina Kristiansen (163 cm, Danemarca) – centru și Nora Mork (169 cm, Norvegia) – inter dreapta, în timp ce pivotul, Heidi Loke (Norvegia), are cu 3 centimetri în plus peste 170 cm. Cea mai înaltă handbalistă din echipa ideală a fost Cristina Neagu – 180 cm. La o scurtă privire a primului „7” se poate sesiza faptul că toate jucătoarele sunt de „explozie”, viteza de reacție fiind una din armele lor de bază.

Cristina Neagu este cea mai înaltă handbalistă în primul „7” de la Euro

În tot acest context se încadrează foarte bine și declarația oferită de Ulrik Wilbek, antrenorul danez care a câștigat și cu fetele, și cu băieții un total de 14 medalii la turneele finale: „Rusia, în handbalul feminin, este țara cu cele mai bune jucătoare din lume, fără discuție. Câteva dintre ele nu sunt însă aici, nu știu de ce. Rusia are o extremă dreapta excepțională, care joacă foarte bine și în inter dreapta (n.r. Anna Vyakhireva, 19 ani, Astrakhan), dar nu este foarte înaltă. Iar Trefilov a spus fără jucătoare scunde. În orice echipă ea ar fi un star, dar nu este aici”. Așadar, talia nu mai este o „cheie” a succesului în handbalul feminin, aceasta fiind și o explicație pentru care Rusia nu mai reușește din 2009 să ajungă la medalii.

Primul „7” al Campionatului European

• portar: Silje Solberg (Norvegia, 178cm)
• extremă stânga: Maria Fisker (Danemarca,170cm)
• inter stânga: Cristina Neagu (180 cm)
• centru: Kristina Kristiansen (Danemarca, 163 cm)
• inter dreapta: Nora Mork (Norvegia, 169 cm)
• extremă dreapta: Carmen Martin (Spania, 169 cm)
• pivot: Heidi Loke (Norvegia, 173 cm)

Modelul rusesc reprezintă încă un model pentru handbalul românesc. Cerințele de talie din regulamentele existente la junioare sunt un exemplu în acest sens. Ca un fapt inedit, „7-le” ideal de la Campionatul European, dacă ar fi evoluat în campionatul de junioare, ar fi fost penalizat în clasament! Motivele mai jos:

Regulamentul FRH de la junioare I prevede următoarele aspecte la capitolul cerințe talie:

• un portar (173 cm): Silje Solberg s-ar încadra la această cerință
• două jucătoare de câmp (175 cm): Echipa ideală a avut doar o jucătoare de cel puțin 175 cm, Cristina Neagu
• o sportivă de talie specială (2T) este asimilată cu două sportive de talie, iar timpul jucat de acesta se dublează
• o sportivă de talie (175 cm), de mână stângă, este asimilată cu o sportivă de talie specială (2T): Nora Mork și Carmen Martin, jucătoare de mâna stângă, au sub 175 cm
• sportive de talie specială mai sunt asimiliate portar (180 cm) și jucătoare de câmp (182 cm).

Pentru că n-au respectat cerințele de talie, nu mai puțin de 18 echipe de la junioare au fost penalizate cu puncte în acest sezon. Depunctările au venit într-o perioadă în care, așa cum am prezentat și mai sus, talia nu mai este esențială, ci alte aspecte fac diferența în handbalul feminin practicat la cel mai înalt nivel.

Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?