Ionela Stanca rupe tăcerea după despărțirea de Oltchim:** „Toată lumea te judecă pentru ceea ce ai făcut… Dar niciunul nu se întreabă de ce ai făcut-o”
Ionela Stanca a bătut palma cu formația franceză Fleury Les Aubrais, locul secund în campionat, astfel că pe finalul acestui sezon va lupta pentru titlu în „Hexagon” pentru a reveni din toamnă în Liga Campionilor. Pivotul echipei naționale nu s-a despărțit în condiții tocmai amiabile de Oltchim. În urma unui memoriu depus la FRH, cele două părți au reziliat contractul de joc. Clubul a numit-o și „trădătoare” în momentul în care a părăsit echipa. În schimb, Ionela Stanca nu a avut nicio reacție la toate acuzele care i-au fost aduse. După câteva zile de tăcere, timp în care și-a rezolvat și viitorul handbalistic, fosta jucătoare de la Vâlcea a decis să-și spună punctul de vedere printr-o scrisoare trimisă pe adresa de mail, pe care o redăm în totalitate mai jos, fără nicio interpretare sau adăugire
TOATA LUMEA TE JUDECA PENTRU CEEA CE AI FACUT…, DAR NICIUNUL NU SE INTREABA DE CE AI FACUT-O
Va scriu aceste randuri, din respect pentru toti care m-au incurajat in aceasta perioada grea pentru mine si familia mea si carora le multumesc pe aceasta cale.
Multa lume m-a indemnat sa raspund cu aceeasi moneda, sa rascolesc trecutul, sa scot la suprafata tot ce m-a deceptionat in cei sase ani petrecuti la Oltchim. Eu n-am sa fac lucrul acesta pentru ca amintirile frumoase le domina net pe cele mai putin frumoase. In continuare am sa preiau fiecare declaratie si am sa relatez faptele asa cum s-au intamplat ele la momentul respectiv.
Un lucru vreau sa fie clar de la inceput, ca Domnul Berbecaru nu a participat niciodata la vreuna din discutiile avute de mine cu C.S. Oltchim Rm. Valcea, in vederea semnarii contractelor, pe parcursul celor sase ani.
Cand se afirma ca sunt o tradatoare , se face probabil referire la faptul ca dupa primii doi ani petrecuti la Oltchim, m-am transferat la Brasov.
Despre plecarea mea la Brasov se stia inca din luna decembrie a anului 2007, eu ajungand la Brasov in iulie 2008. Am avut o discutie cu Dl. Roibu si Dl. Gavrilescu la sediul clubului, cand mi s-a propus prelungirea contractului, dar eu am refuzat, explicandu-le motivele acestui refuz. Am fost inteleasa, ba chiar mi s-a multumit pentru contributia adusa la succesele echipei din acea perioada. Mentionez ca oferta facuta de C.S. Oltchim Rm. Valcea era considerabil mai mare din punct de vedere financiar.Una dintre multumirile mele din acea perioada a fost modul in care am fost tratata de suporteri. Au fost incredibili, din momentul cand au aflat ca voi pleca la Brasov, apoi, primirea care mi-au facut-o in sala din Valcea cand am venit ca adversara, dar si la revenirea de la Brasov, m-au incurajat tot timpul si as dori sa le multumesc pe aceasta cale.
Din punctul meu de vedere nu am tradat.
Despre faptul ca sunt singura jucatoare pentru care s-au facut eforturi vara trecuta, va spun ca: in vara mi s-a propus, telefonic, sa continuam contractul pentru inca un an. A fost un acord verbal, nu am semnat nici un contract, eu fiind la Constanta cu cel mic. Am ajuns la Valcea pe data de 20 August, incepand antrenamentele cu aproximativ o luna mai tarziu decat restul echipei. O data ajunsa la Valcea mi s-a comunicat ca voi fi platita in functie de evaluarea antrenorilor, revenind dupa nastere, etc. Astfel, remuneratia mea pentru lunile iulie si august a fost de cate 600 de euro, pentru luna septembrie de 1300 de euro, abia din luna octombrie primind salariul complet. Asa se face ca pana la depunerea memoriului eu primisem doar doua luni de salariu intreg octombrie si noiembrie, restul sumelor fiind cele specificate mai sus.
Nu cred, sincer, ca aceste sume reprezinta un efort deosebit din partea clubului.
Despre ajutorul primit, este o intelegere intre mine si Dl. Roibu, un imprumut pe care dansul mi l-a acordat cand l-am botezat pe Yannick (fiul meu). O treime din acest imprumut l-am rambursat deja, celelalte doua treimi, urmand a le rambursa, conform intelegerii, pana in vara.
Despre faptul ca nu am vrut sa aud de negocieri: in luna ianuarie 2013, Dl. Presedinte ne-a promis, in mai multe randuri, ca o sa se vireze salariile. Acest lucru nu s- a intamplat. In saptamana premergatoare primului meci din Liga Campionilor, cel impotriva unguroaicelor, am fost convocate intr-o sedinta, unde, Dl. Presedinte ne-a spus ca-i este jena de situatia in care este pus si ca daca refuzam sa intram pe teren, dansul ne-ar intelege. Atunci, m-am gandit pentru prima oara, serios la ce se intampla. Am decis sa depun memoriu, l-am sunat pe Dl. Presedinte, i-am explicat situatia mea si faptul ca as dori sa plec. Dansul mi-a spus sa mai astept o saptamana ca totul se va rezolva. Saptamana urmatoare mi s-a spus ca voi fi sunata a doua zi, lucru care nu s-a intamplat, in consecinta am depus memoriu.
Mentionez faptul ca nu am fost contactata niciodata, de la depunerea memoriului de catre vreun oficial al clubului C.S. Oltchim Rm. Valcea.
„ E o jucatoare pe care o intereseaza doar banii „
Nu sunt o ipocrita, toti muncim sa ducem o viata mai buna si eu fac acelasi lucru, dar nu sunt o jucatoare pe care o intereseaza doar banii. V-am expus mai sus doua situatii in care am renuntat la partea financiara , o sa mai adaug, ca salariul meu din Franta este mult mai mic decat cel de la Valcea, iar daca mi-ar fi placut doar banii as fi putut accepta, acum, alte oferte mult mai avantajoase, decat cea din Franta.
„Cand s-a stricat situatia la Brasov, a venit cu coada intre picioare si noi am primit-o „
Pe perioada contractului meu la Brasov, contactul cu handbalul valcean nu s – a stins, am pastrat legatura in urma unei relatii foarte bune timp de doi ani. Asa ca, atunci cand la Rulmentul au inceput problemele, contactele cu Valcea s-au inmultit. Pe langa Oltchim, au existat si alte oferte, am ales sa merg la Valcea doar pentru ca Razvan ( sotul meu ), evolua, inca la Dinamo.
Cred ca a fost o dorinta reciproca si ca s-a facut absolut natural, de parca nici nu as fi lipsit deloc, cel putin eu asa am simtit.
In ceea ce priveste sarcina lucrurile au fost simple. In ianuarie 2011 am fost chemata sa prelugesc contractul. M-am intalnit cu Dl. Roibu si Dl. Gavrilescu, am discutat si le-am spus ca nu doresc sa mai semnez, deoarece vreau sa raman insarcinata si sa merg in Franta la sotul meu.Dupa mai multe intalniri am fost convinsa sa raman, conducerea clubului de atunci cunostea dorinta mea de a ramane insarcinata. Mi-a ramas bine intiparita in minteo reflexie a Dlui Gavrilescu care spunea: „ La cat te vezi tu cu sotul tau, nu risti sa ramai prea curand insarcinata „.
Despre anuntul propriu zis al sarcinii, acesta s-a produs in luna noiembrie, dupa terminarea primei faze a grupelor Ligii Campionilor, noi aflaseram de vreo doua saptamani.Sincer, nici nu stiu care este perioada deschisa pentru transferuri, singurul lucru pe care mi l-am dorit a fost sa termin meciurile din acea grupa.
Pe timpul sarcinii, am fost platita la jumatate, contractele erau prevazute cu o clauza care spunea, in mare, ca jucatoarele care sufera accidentari de durata lunga si jucatoarele care sunt insarcinate vor fi platite la jumatate. Clubul a fost corect intru totul, respectandu-si obligatia pana la capat.
„ Avea bagajele facute. A cautat cearta la Valcea si oricate garantii i-am dat noi ca-si va primii banii, nu a stat sa ne asculte. „
Joi, 7.03.2013, Dl. Presedinte m-a sunat si m-a intrebat daca fac deplasarea in Ungaria. I-am raspuns ca suntem in data de 7 si ca, nu numai ca nu s-a efectuat plata sumelor restante, dar nici macar nu am fost contactata pentru a incerca sa rezolvam ceva. Raspunsul pe care l-am primit a fost: Nu am cosiderat necesar sa vorbim cu tine. Nu am raspuns imediat , ci am spus ca sun ulterior. Am discutat cu Dna Avocat si am hotarat rezilierea contractului. Am instiintat clubul si abia apoi am inceput pregatirea bagajelor, pregatire pe care am accentuat-o vineri in urma unui telefon care imi spunea ca trebuie sa parasesc apartamentul si sa predau cheile pana seara.
Va repet, in niciun moment, de la depunerea memoriului la FRH, nu am fost contactata de cineva din partea C.S. Oltchim Rm Valcea.
Despre clubul francez, va pot spune ca m-au contactat de mai multe ori, iar in ultima vreme, de la aflarea vestii ca am depus memoriu, chiar foarte des. Sponsorul principal al echipei unde evolueaza Razvan, are o relatie stransa de prietenie cu sponsorul principal al echipei de Handball din Fleury les Aubrais. Cei doi au incercat sa ne apropie in mai multe randuri, nereusind pana acum. Nu este vorba de nici un plan diabolic, totul a venit de la sine, sansa mea, fiind faptul ca echipa franceza avea dreptul sa activeze un joker medical, in urma accidendarii unei echipiere.
M-au surprins declaratiile D-lui Berbecaru, dansul imi cunoaste familia, imi cunoaste parintii, imi cunoaste socrii, stie foarte bine din ce mediu vin. Suntem o familie mare, unita si puternica, iar chiar daca cei apropiati mie sufera, stiu tot timpul sa ma sustina si sa ma faca sa trec peste momentele grele din viata mea. Ii doresc Domnului Berbecaru multa sanatate si in acelasi timp sa-si realizeze visul, acela de a castiga Liga Campionilor.
As dori sa multumesc inca o data suporterilor valceni, reprezinta cu adevarat al 8-lea jucator, Domnilor Roibu si Gavrilescu, fara de care aventura mea la Valcea, cu bune si cu mai putin bune, nu ar fi fost posibila.
Nu pot termina fara a spune ca Duminica, Oltchim are un meci decisiv, deci, cred ca gandurile rele ar trebui lasate deoparte, iar toata energia noastra ar trebui sa o canalizam in a le incuraja pe aceste fete, care au demonstrat sambata in Ungaria, ca pot trece cu lejeritate de orice echipa din Europa. Le voi urmari cu sufletul la gura, le tin pumnii si sper ca la finalul partidei cu Krim tabela sa afiseze +5 pentru Oltchim.
Cu respect,
Ionela STANCA