Minunea din Turda. De la bitum, la parchet european

Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.

• Potaisa Turda a ajuns, în mai puțin de 5 ani, de la amatorism la lupta pentru titlu, cu un buget cu care o echipă de fotbal putea să spere cel mult la Liga a II-a. O echipă dintr-un oraș cu 43.000 de locuitori demostrează că se poate face performanță, cu bani puțini, dar bine calculați
• Turda este cea mai mică localitate din România care luptă să devină campioană. Întreg proiectul handbalistic însumează 550.000 de euro

Fotbalul nu mai este singurul sport care poate aduce în România capital de imagine, adepți, performanță sau recunoaștere națională. De acest lucru și-au dat seama o mână de oameni cu putere de decizie din Turda. Orașul aflat la jumătate de oră de mers cu mașina de la Cluj a devenit cunoscut nu doar pentru salină, ci și pentru echipa de handbal masculin. Potaissa Turda este de trei sezoane revelația campionatului. Președintele Flaviu Sâsâeac este unul dintre cei care au inventat „Fenomenul Potaissa Turda” și l-a convins pe primarul din Turda să trimită bani și pentru handbal, nu doar spre fotbal, în 2009. Acum, Potaissa Turda e pe locul 2 în Liga Națională, în timp ce echipa de fotbal FC Arieșul Turda, câștigătoare a Cupei României în 1961, se pierde undeva în Liga a III-a, fiind penultima din serie. „În 2003 am devenit președinte, la 21 de ani, iar în 2009 primarul Tudor Ștefănie l-a rugat pe Horațiu Gal să revină la Turda. E cel mai mare nume din handbalul turdean. Antrenase la Poli și în Germania și jucase în echipă cu Buligan sau Dedu. A venit la un meci și m-a întrebat ce vreau să fac. Mi-a spus că se întoarce cu condiția să-i prezint un proiect viabil”, povestește Sâsâeac momentul în care handbalul nu s-a mai făcut doar de plăcere la Turda.  Proiectul tânărului președinte, din 2009, l-a impresionat pe antrenor. Astăzi, Sâsâeac spune că planurile i-au fost date peste cap. Performanțele au fost atinse mai repede decât era plănuit: „I-am prezentat un proiect pe termen scurt, mediu și lung. Pe termen scurt însemna să creăm o echipă competitivă de Liga a II-a și trei grupe de juniori, pe termen mediu ne propuneam îmbunătățirea performanțelor și cinci grupe de juniori, iar pe termen lung medalii la juniori și promovarea în Liga Națională, adică în 4 sau 5 ani”.

„Aduceam bani de acasă pentru arbitri”
Sâsâeac era implicat în handbalul turdean din 2000. Totul se făcea însă la nivel de amatorism. Se refăcuse o echipă, înscrisă în Liga a III-a, care juca în curtea unui liceu, în aer liber, fără bani, doar din dorința câtorva foști handbaliști. „În 2000 s-a reînființat echipa cu ajutorul unor oameni de afaceri. Grupele de juniori se desființaseră, iar noi am format o echipă în Liga a III-a. S-a turnat bitum în curtea actualului liceu «Liviu Rebreanu», s-a făcut o tribună metalică și acolo s-a jucat handbal. S-au jucat meciuri oficiale, pe orice vreme, în aer liber. Între 2000 și 2005 toți jucam din plăcere. Achitam baremul de arbitri și deplasările din banii noștri”, își amintește președintele care conduce și o firmă de avocatură din Cluj.

450 de copii la selecție
Cam de la acest nivel s-a plecat la Turda, iar Sâsâeac și Gal își propuneau să renunțe total la amatorism și să facă performanță, într-un oraș în care handbalul fusese de mult uitat. Primul pas: selecția. „Am mers în școlile din Turda, în toatea clasele, de la clasa a III-a până la clasa a VIII-a și am întrebat cine vrea să facă handbal. Era o dorință incredibilă de a face sport în rândul copiilor. Existau doar fotbal și volei. La preselecție au venit 450 de copii, iar sala avea 100 de locuri. N-am avut unde să-i băgăm pe toți”, își amintește Sâsâeac.

Tot atunci s-a format și echipa mare. Aici meritul a fost al lui Horațiu Gal, ajuns între timp unul dintre cei mai apreciați antrenori din țară. „Antrenorul a adus jucători alungați de alții în care el a crezut. Este unul dintre cei mai buni tehnicieni din țară și de aceea este dorit și la echipa națională. Câmpan a ajuns deja în lotul național, Savic e cel mai bun apărător din România, Dediu a ajuns de la 9-10 minute jucate pe meci la 60 de minute și a luat și titlul de golgheter”, spune președintele Potaissei.

Statutul de revelație le-a adus bani de la tv
Echipa a promovat la doi ani după ce „proiectul Potaisa” a fost pus pe foaie și nu a făcut-o oricum. Turdenii au bătut tot în liga secundă. „În 2011 am promovat în Liga Națională, câștigând toate meciurile”, se mândrește Sâsâeac, care spune că nici atunci bugetul n-a fost unul impresionant: „În anul promovării am primit 750.000 de lei, în condițiile în care alte echipe care nu au promovat au avut 2,8 miliarde de lei buget”. Liga Națională a însemnat nu doar un vis realizat pentru turdeni, ci și bani în plus din drepturile tv. „Noi am fost în fiecare sezon revelație. În primul sezon am terminat pe locul 8, în al doilea pe 5 și acum suntem pe 2. Mai mult, jucăm un handbal spectaculos și asta ne-a adus televizări în ore de audiență maximă. Automat și bani. Anul trecut am primit 15.000 de lei. În plus, în 3 zile la Cupa Ligii ne-am făcut o publicitate pe care dacă era să o cumpărăm ne-ar fi costat 55.000 de euro. Asta atrage sponsori. De exemplu, a venit într-o zi un domn și a spus că vrea să dea 10.000 de euro pentru echipă”, explică Sâsâeac.

550.000 de euro pentru locul 2
În acest moment, Potaissa Turda este pe locul doi, după HCM Constanța, echipa care a dominat handbalul masculin în ultimul deceniu. Dacă s-ar face însă un clasament al bugetelor, turdenii ar fi pe penultimul loc, spune Sâsâeac: „Am făcut performanță cu bani puțini. Avem un buget de 550.000 de euro. Echipele din primele șase locuri în campionat au bugete de cel puțin un milion de euro. Avem al doilea cel mai mic buget din Liga Națională”.

Modalitatea de finanțare a echipei este simplă. Consiliul Local acoperă în mare parte bugetul pentru că deține 98 la sută din acțiuni, iar restul banilor vin din sponsorizări, drepturi tv și vânzarea de bilete. „A fost greu până când am găsit o modalitate legală de finanțare. Răsplătim comunitatea. Fiecare turdean care plătește taxe și impozite poate să vină să vadă în ce se investesc acei bani. Mai câștigăm 3.000 de lei pe meci, din vânzarea biletelor. Sunt practic tot bani de la comunitate. Biletele se epuizează în 2-3 ore”, spune președintele Potaisei.

10.000 de lei, cel mai mare salariu
Flaviu Sâsâeac spune că sportul ar fi mort fără susținerea autorităților, dar că Primăriile trebuie susținute la rândul lor. Președintele Potaissei își amintește că inclusiv el a adus bani de acasă, la început. „Nu se poate face performanță fără bani publici, dar trebuie să existe un echilibru cu banii care vin din sectorul privat. Așa e și în fotbal. Sunt puțini oameni care fac performanță doar din banii lor. La început am intrat cu bani și eu și antrenorul, părinții copiilor sau oameni care au vrut să ajute echipa”, spune Sâsâeac, care nu crede că un buget impresionant garantează neapărat reușita în sport: „Banii aduc performanță dacă sunt investiți cu cap. Puteam aduce staruri care să nu joace nimic, dar n-am făcut-o”.

Bugetul de venituri și cheltuieli al orașului Turda pe acest an este de aproximativ 81 de milioane de lei
Potaissa Turda cheltuie lunar 100.000 de lei pentru salariile tuturor jucătorilor, cam cât câștigă un titular de la Steaua, în Liga I de fotbal. „Cel mai mare salariu la noi e de 10.000 de lei pe lună. Jucătorii și-au făcut însă PFA-uri și această variantă e bună din punct de vedere al impozitelor. Plătește sportivul. Noi oferim în schimb seriozitate. Avem cheltuieli și cu grupele de copii. Avem 150 de copii. Părinții lor plătesc deja la stat taxe și impozite și nu mai putem să le cerem să plătească și pentru copii”, explică Sâsâeac.

„Nu investiți doar în fotbal!”
Oficialul Potaissei spune că nu are nimic împotrivă cu investițiile din fotbal, dar explică de ce unele comunități ar trebui să se orienteze și către alte sporturi, unde pot atinge mai ușor performanța, cu bani mai puțini. „O prezență în Cupele Europene în al doilea sport ca popularitate din România ar fi o performanță mare pentru Turda. Fiecare comunitate ar trebui să se orienteze spre sportul în care poate face performanță. Nu trebuie investit doar în fotbal. La nivel fotbalistic, Turda poate susține cel mult o echipă de Liga a II-a. Întrebarea este dacă dorește comunitatea o echipă de fotbal în ligile inferioare sau o echipă de handbal care să facă performanță”, spune Sâsâeac care explică și că handbalul a devenit un fenomen social la Turda. „Deși locuitorii Turzii nu au o stare materială foarte bună, la final de săptămână sunt prezenți în sală pentru a susține echipa de handbal. Simt nevoia să se delecteze„, încheie Flaviu Sâsâeac.

15.000 de lei a primit Potaissa de la Digisport, fiind cea mai televizată echipă din Liga I

3.000 de lei câștigă clubul Potaissa din vânzarea biletelor, la fiecare partidă

100 de mii de lei este bugetul lunar pentru salarii la Potaissa, puțin peste 20.000 de euro