Naționala, în „era” Voina
Naționala feminină a devenit deja un fenomen în țara noastră. Este și o forță pe plan mondial, statut dobândit în urma rezultatelor obținute în ultimii ani. După locul 7 la JO, rezultat considerat un insucces, prima reprezentativă a încăput pe mâinile antrenorului Radu Voina. Presiunea rezultatelor a rămas însă aceeași, toată lumea așteptând performanțe majore și de la Campionatul European din Macedonia ce bate la ușă. Dar ce s-a schimbat la prima reprezentativă în mandatul noului selecționer? ProSport vă prezintă câteva dintre cele mai semnificative schimbări. Dacă au fost bune sau nu, timpul o va dovedi.
1 Atmosfera din cadrul lotului. Selecționerul Radu Voina a impus o altă stare de fapt în vestiar, una mai degajată. Dacă pe timpul lui Gheorghe Tadici se putea vorbi de o „dictatură“, în era „Radu Voina“ regimul este total opus, unul al libertății.
2 Relația de comunicare antrenor – jucătoare. Nu de puține ori, Tadici a fost criticat pentru limbajul folosit cu elevele lui, de multe ori jignitor. „Ex“-selecționerul a explicat însă la vremea respectivă că le vorbea mai dur, pentru a le motiva. „Am mai folosit anumite figuri de stil, la modul general. Dar nu am avut intenția de a jigni, ci de a mobiliza“, spunea Tadici după JO. Actualul selecționer este tipul calm, care sugerează și nu impune, considerând că o echipă poate fi mobilizată folosind și un ton civilizat. De altfel, și la Trofeul Carpați, unde România a avut evoluții oscilante, Voina și-a menținut același ton, scăzut, atunci când le-a dat indicații. Stilul de lucru a fost șocant și pentru jucătoare, așa cum, de altfel, selecționerul a și spus-o după Trofeul Carpați.
3 Sistemul de apărare. În mandatul lui Gheorghe Tadici, naționala s-a impus în lumea întreagă prin apărarea solidă pe care a construit-o, șase în linie. Defensiva a fost cea care a dat tonul la nenumărate succese, inclusiv locul 2 de la Mondialul din Rusia. Însuși antrenorul campioanei mondiale, Evgeni Trefilov, a remarcat elasticitatea apărării în linie a primei reprezentative. Radu Voina a încercat să mențină același sistem, dar lucrurile nu au mers așa cum și-ar fi dorit, drept exemplu stând rezultatele consemnate la Cupa Mondială. La partida cu Germania, de la Trofeul Carpați, selecționerul a venit cu o inovație, sistemul de apărare clasic cinci plus unu, folosit în dese rânduri de Olivier Krumbholz la naționala Franței sau un cinci plus om la marcaj, Grit Jurack simțind acest lucru pe propria-i piele. Valentina Ardean sau Camelia Balint par a fi jucătoarele care pot fi acel „jolly-joker“ într-o astfel de defensivă. Încercări, dar mai firave, a fost și sistemul defensiv patru cu doi. Decizia lui Radu Voina de a schimba apărarea este, probabil, forțată și de numărul mic de apărători centrali pe care îi are la dispoziție, doar doi, Neagu și Meiroșu. La CM din 2007, numărul apărătorilor centrali a fost de cinci, pe lângă cele două figurând în lot Beșe, Brădeanu sau Luca. Amariei, Crap sau Lecușanu, spre exemplu, au veleități mai degrabă de apărători intermediari.
2 România e cotată de bookmakeri cu șansa a doua la câștigarea titlului după Norvegia
4 debutante la un turneu final are naționala României, pe Florentina Stanciu, Cătălina Cioaric, Daniela Crap și Melinda Geiger
11 turnee finale (CM, CE și JO) la senioare a jucat Luminița Dinu, fiind lider detașat la acest capitol dintre handbalistele selecționate
26,1 este media de vârstă a echipei României prezentă la Campionatul European. Media este în scădere față de Jocurile Olimpice, unde România a avut o echipă cu media de vârstă de 27 de ani