O carte câștigătoare! Luciana Marin: „Toată lumea se gândește la finală”
Luciana Marin joacă în Serbia primul ei turneu final, iar după prestațiile avute pare că și-a câștigat în primul „7” al României. De altfel, dintre fetele care se află la primul Campionat Momdial, handbalista de la HCM Baia Mare a înregistrat, probabil, cea mai bună rată de progres. După numărul de minute petrecute în teren la Novi Sad, Marin este pe locul 3, după Ada Nechita și Aurelia Brădeanu.
Din punctul tău de vedere, cum a fost Mondialul până acum?
Am avut un parcurs destul de bun, având în vedere că nu ni s-au dat șanse foarte mari să ajungem până aici. Au fost meciuri mai slabe pe care le-am făcut, au fost și jocuri bune, așa cum a fost cel cu Ungaria, s-a văzut că ne-am dorit foarte mult victoria. Din păcate, în disputa cu Germania ne-au costat foarte mult greșelile pe care le-am făcut, s-au văzut în rezultatul final. Important este să ne corectăm greșelile pe parcurs și să facem jocuri cât mai bune de acum înainte, doar asta contează.
Se poate spune că echipa s-a autodepășit până acum?
Putem spune și acest lucru având în vedere că suntem multe debutante la un Campionat Mondial și din această cauză nu ni s-au oferit nici prea multe șanse. Am demonstrat însă că România nu a decăzut chiar așa de mult și sperăm să facem jocuri bune și de acum încolo.
„Putem trece lejer și de Polonia”
Este Polonia un adversar la îndemâna voastră?
Eu spun că putem trece lejer de Polonia, chiar dacă am văzut la vizionare că sunt destul de mobile și în apărare, iar în atac destul de fâșnețe, rapide. Dar, am încredere în fete, în cei care sunt alături de noi că o să facem un meci foarte bun.
V-ați confruntat cu polonezele și în perioada junioratului, la tineret?
Ne-am întâlnit și atunci de câteva ori, dar nu le-am urmărit traseul jucătoarelor pe care le-am întâlnit la tineret, să văd care mai sunt din generația mea. Cred că sunt câteva de atunci și în echipa de azi a Poloniei.
Ce simte un jucător pe teren când ratează o aruncare de la șapte metri?
Nu este deloc plăcut. Cel care merge la șapte metri își asumă o responsabilitate pentru că toată echipa a muncit pentru a scoate un șapte metri, are o presiune destul de mare pe umeri. Nu e plăcut pentru nimeni când ratează de la șapte metri, de pe șase metri, de la nouă metri.
Care e primul lucru care îți trece prin minte după ce ratezi un șapte metri?
Încerc să mă corectez, să văd unde am greșit, astfel încât să nu se repete o nouă ratare, în cazul în care sunt desemnată să bat din nou un șapte metri
Dacă ar fi Paula Ungureanu în poartă, te-ai duce mai cu teamă să bați aruncarea?
Nu mi-ar fi teamă pentru că o cunosc destul de bine și aș ști unde să-i dau la poartă.
„Vom fi greu de învins de acum încolo”
Ce are special acest turneu final pentru tine, mai ales că ești la primul Campionat Mondial?
Sunt multe emoții, dar este și dorința de afirmare, să demosntrăm că avem valoare, România în mod special, nu neapărat eu.
Ai căpătat mai multă încredere după minutele jucate?
Prindem și noi curaj, vedem că suntem și noi capabile să facem față meciurilor mai tari.
A venit cam târziu această promovare a vostră la echipa națională, a fetelor din generația 88-89?
Niciodată nu este prea târziu când e vorba de cehipa națională. Oricând putem da o mână de ajutor cu cea mai mare plăcere
În perioada de juniori, tineret, ați dominat handbalul feminin alături de Danemarca. Putem spera ca generația voastră va reuși să se impună și la nivel de senioare?
Încet-încet, eu spun că o să ajungem la un nivel mai mare și de acum încolo vom fi o echipă care va fi foarte greu de învins.
V-a descătușat victoria cu Ungaria?
Ne-a dat mai multă încredere și cred că și celelalte echipe au văzut că avem foarte multă dorință și puetm ajunge departe.
Până unde credeți că puteți ajunge la acest Mondial?
Până în finală, bineînțeles! Nu cred că se gândește cineva la altceva, mai puțin!
DECALARȚIE
„Polonia a declarat că vine la Novi Sad să ne bată. Noi nu o să declarăm că îi batem, noi o să luptăm pentru asta, o să fim unite și o să jucăm până la capăt pentru victorie”
Adriana Țăcălie