Primăriile au ieșit la joc. La handbal, Baia Mare și Constanța au anulat decalajul economic care le separă de București

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.

• Peste 90% din handbalul românesc, la nivel de cluburi, este susținut azi de autoritățile locale, de Primării și Consilii Județene. Cine și-a pus în program „prioritate handbal” are și câștig de cauză

Într-o disciplină în care sponsorii nu se înghesuie să bage bani având în vedere că investițiile nu pot fi amortizate în timp, handbalul supraviețuiește prin sursele de finanțare venite de la bugetul de stat. Epoca echipelor susținute de marile companii, întreprinderi de stat a apus, ultimul bastion – Oltchim – fiind pus la pământ de același „virus” care s-a răspândit în întreaga economie, datoriile. Astfel, Ligile Naționale s-au transformat într-o dispută a Primăriilor.

Jumătate din echipe au devenit cluburi „Municipale”

Constanța a dat tonul unui nou model de business în handbal, echipa masculină HCM devenind un brand după ce a câștigat 9 dintre ultimele 11 titluri ale Ligii Naționale. Toate realizările au avut aceeași rețetă, o susținere financiară puternică din partea Primăriei și a Consiliului Județean. Cluburile „Muncipale” au devenit, între timp, majoritare în handbalul românesc, jumătate din cluburile înscrise în prima ligă (feminin și masculin) având denumirea de CSM sau HCM. Teoretic, grupările care provin dintr-un județ cu o economie mai dezvoltată ar avea un avantaj să se impună și în sportul de echipă cu cea mai bună audiență în România. În practică, lucrurile nu stau chiar așa.

În sezonul 2014-2015, pe harta handbalului românesc se vor regăsi 21 de județe (numărul ar putea crește la 22 dacă Piteștiul va acepta să se înscrie în Liga Națională masculină, în locul lăsat liber de CSM Oradea). La forța economică de care dispune – 33,5 miliarde de euro valoarea produsului intern brut – , Bucureștiul ar putea câștiga fluierând titlurile la handbal, dar capitala nu a avut ca prioritate sportul în ultimii ani. S-a trezit în ultimul an, după ce a oferit niște bani sub formă de sponsorizare către Oltchim și a văzut ce impact ar avea la cel mai înalt nivel un meci în Liga Campionilor. Astfel, o echipă mediocră din Liga Națională, CSM București, a suferit schimbări majore în ultimele luni. Cu peste 1,5 milioane de euro la dispoziție, noua echipă coordonată de danezii Jakob Vestergaard și Mette Klit încearcă acum să răstoarne ierarhiile.

Maramureș, de 10 ori mai puțini bani, salariați și firme active în raport cu București

Economic, Bucureștiului n-ar avea rival în țară, fiind pe primul loc la mai multe capitole: valoare produs intern brut (33,54 miliarde de euro), câștig salariu mediu net (2.212 lei), forță de muncă salariați (914.946 persoane). În pofida acestor cifre, Primăria Capitalei are o viață grea într-o dispută handbalistă la feminin cu Baia Mare sau cu Constanța la masculin. Orașul care a dat ultima campioană a României la feminin a ajuns la concluzia că handbalul poate fi o oportunitate de a se promova la nivel național, dar și internațional și, cine știe, poate mai târziu va avea de câștigat și economic. Astfel, a reușit să pună la punct o formație redutabilă, cosmopolită, care pe hârtie pare greu de învins în România. HCM Baia Mare va avea, la rândul ei, aproximativ 1,5 milioane de euro pentru a se impune în bătălia internă cu CSM București, dar și în Liga Campionilor. Ca și comparații pe cifre, județul Maramureș, unde se regăsește pe hartă Baia Mare, s-ar apropia de București doar la nivel de rată de șomaj. Handbalul a devenit însă o prioritate în zonă, exemplul ar fi și investițiile majore făcute în HCM Minaur (masculin), motiv pentru care decalajul economic major nici nu mai contează: valoarea produsului inter brut (2,43 miliarde de euro), forță de muncă – salariați (95.595 persoane), câștig salarial mediu net (1.151 lei), număr de firme active în 2012 (9.102 față de 100.499 pe raza Bucureștiului).

Brașovul, cu o situație ecomonică și potențial turistic peste Maramureș, va fi doar arbitru în disputa pentru titlu la feminin, în timp ce Cluj sau Prahova, care dispun la rândul lor de resurse importante, și-au canalizat atenția mai degrabă către baschet și fotbal. Într-o situație similară se regăsește Timișoara la masculin. La capitolul opus, dintre județele cu resurse reduse, Sălajul (HC Zalău) și Harghita (HC Odorhei) s-au autodepășit. Așadar, din disputa Primăriilor care se prefigurează pentru sezonul 2014-2015 câștig de cauză au în general echipele care au reușit să-i convingă pe edili că merită să investească în handbal.