Explicația „strângerii de mână” Dedu – Cosac de la MTS. Președintele CS Dinamo, reacție tranșantă: „Mergem în instanță! Am uitat cum eram controlați și tratați ca niște cetățeni de mâna a doua doar pentru neșansa de a ne naște dincolo de graniță?”

În urmă cu 2 zile, la invitația ministrului tineretului și sportului, Ionuț Stroe, a avut loc o întâlnire la MTS între președintele CS Dinamo, George Cosac, și președintele FR de Handbal, Alexandru Dedu, pe marginea recentei decizii a Consiliului de Administrație al FRH, care a limitat numărul jucătorilor extracomunitari la trei într-o echipă. Acea întâlnire a lăsat loc de interpretări!

Peluza Cătălin Hîldan a avut joi seara o reacție pe marginea respectivei întâlniri: „Bătaia de joc a FRH are acum și girul ministrului tineretului și suportului Ionuț Stroe, care s-a prefăcut că vrea să medieze discuțiile dintre Dedu și Dinamo. Stroe, după ce a bătut câmpii vorbind despre principiul predictibilității, nu a făcut altceva decât să încurajeze măsurile rasiste și discriminatorii. Suntem foarte curioși să aflăm poziția președintelui CS Dinamo, George Cosac, prezent la discuții, pe care o parte a presei îl prezintă ca prieten și susținător al lui Dedu”.

George Cosac a recunoscut că a dat mâna cu Alexandru Dedu la sârșitul întâlnirii de la MTS, dar într-un comunicat emis azi de CS Dinamo susține că nu este de acord cu decizia Federației Române de Handbal.

„Da, la sfârșitul întâlnirii de la MTS am dat mâna cu Alexandru Dedu. În lumea sportului din care provin, la sfârșitul unei dispute, chiar dacă adversarul a trișat, chiar dacă arbitrul te-a dezavantajat, strângi mâna celui din fața ta. Cu atât mai mult cu cât în acel moment eram în prezența unui ministru care ne-a invitat la discuție. Nu sunt de acord cu decizia FRH. Ce vină au extracomunitarii noștri că sunt cei mai buni, sau că joacă la cea mai bună echipă din ultimii patru ani din România?

Am uitat că până să intrăm în Comunitatea europeană noi, esticii, eram umiliți la granița vesticilor de câte un soldat sau un subofițer? Am uitat cum eram controlați și tratați ca niște cetățeni de mâna a doua doar pentru neșansa de a ne naște dincolo de graniță?

Ce facem noi azi? Oprim șansa de exprimare a celor ce vin de pe alte continente? Facem greșelile altora?”, susține George Cosac.

George Cosac: „Ce facem azi? Îi trimitem acasă și în schimbul lor să transferăm jucători comunitari la prețuri mult mai mari și valoare mult mai mică”

Președintele CS Dinamo nu vede ultima decizie a federației în beneficiul jucătorilor români:

„Dacă interzicerea jucătorilor extracomunitari era strict în beneficiul jucătorilor români aș fi fost un susținător al ideii, pentru că mă consider un patriot. Dar din punctul meu de vedere această regulă nedreptățește strict jucătorii extracomunitari, deoarece o echipă poate avea câți comunitari dorește. Deci, jucătorii români tot prin valoare își vor găsi locurile în echipă.

Astăzi, economia României și forța financiară a cluburilor nu permit legitimarea sportivilor – bărbați, pentru că există o diferență față de competiția feminină – din țările cu handbal dezvoltat din Europa. Câți sportivi de lot național avem legitimați în România din țări precum Germania, Franța, Danemarca, Spania sau Norvegia? Aproape zero!

Azi, Saeid Heidarirad, Mousavi, Missaoui, Bannour, Alouini, Shebib, Nantes sau Zulfic au devenit idoli pentru sute de copii care practică handbalul și au făcut ca mulți care nu mai deschideau televizorul pentru a urmări un meci de handbal masculin să aștepte cu nerăbdare meciurile echipei Dinamo. Ce facem azi? Îi trimitem acasă și în schimbul lor să transferăm jucători comunitari la prețuri mult mai mari și valoare mult mai mică.

Visul nostru, al întregii suflări dinamoviste, este să putem realiza performanțele echipei feminine CSM București. Suntem pe drumul cel bun, dar departe de realizarea dezideratelor. Departe, pentru că bugetele între handbalul feminin și cel masculin diferă foarte mult. Cea mai bună handbalistă a lumii, Cristina Neagu, primește numai 15% din cât câștigă Mikkel Hansen de la PSG. O totală nedreptate!

Sunt lângă echipa de handbal de foarte mulți ani, din perioada în care îți desfășura activitatea în pribegie, la Brașov sau Călărași. Am fost onorat să devin președintele clubului la finele anului 2015, când echipa de handbal își dorea să redevină campioană după o pauză de zece ani, dar având bugetul asigurat doar până la începutul returului. Mă consider un norocos pentru că în 2016 echipa a câștigat primul titlu după acea pauză, urmând să dețină supremația pentru următorii patru ani. Rezultatele s-au realizat în condițiile în care am crescut bugetul cu 500% până în ziua de azi. Sigur, această performanță este în primul rând rodul jucătorilor, antrenorilor, conducătorilor echipei, dar și al suporterilor noștri, care de fiecare dată au fost al optulea jucător, indiferent că am jucat acasă, sau în deplasare.

Cu siguranță, nu vom renunța să luptăm împotriva acestei decizii injuste, ce ne afectează și vom merge să ne găsim dreptatea în instanță, atacând decizia Consiliului de administrație al FRH.

La final, un mesaj pentru întreaga familie dinamovistă. Suntem în cel mai frumos moment al handbalului nostru din ultimii 30 de ani, cu un vârf al peformanței neatins de nicio echipă masculină românească. Trebuie să rămânem uniți și să ducem acest proiect mai departe, la fel de performant, indiferent de câte legi și reguli vor impune unii sau alții doar pentru a ne pune frână”.

Dinamo București are azi nu mai puțin de opt extracomunitari, cu ajutorul căreia a realizat cea mai bună performanță a handbalului românesc din ultimul deceniu, calificarea în optimile de finală ale Ligii Campionilor.