Robert Licu este primul din cei trei candidați la funcția de președinte al Federației Române de Handbal care a fost prezent în studioul ProSport LIVE și a stat de vorbă pe larg cu noi despre handbalul românesc, trecut, prezent și viitor. Medaliat cu bronz la Campionatul Mondial din 1990, fostul inter dreapta al României nu a ocolit niciun subiect și a prezentat câteva din ideile cu care speră să conducă handbalul românesc din 14 februarie.
Robert Licu a vorbit despre…
… motivele pentru care a intrat în această bătălie pentru funcția de președinte
„Ce m-a determinat este faptul că handbalul cu toate rezultatele sale mai ales la feminin, acceptabile în ultimul timp și care ne mențin totuși pe o linie a tradiției, nu arată așa cum trebuie, nu ne respectă istoria noastră. Cred că pot fi garantul acestei revitalizări pentru că știu ce trebuie făcut. În principiu am o viziune, asta reproșez și actualei conduceri, nu are absolut nicio viziune. Este vorba doar ușoare chestiuni de marketing, dar direct pentru sportivi, direct pentru antrenori, direct pentru oamenii de handbal s-au făcut enorm de puține lucruri”
… metodică, stil de joc
„Avem un stil de joc învechit. Avem niște valori extraordinare, am avut o generație fantastică la feminin. Am fost în federație în urmă cu câțiva ani și le-am spus și atunci: profităm de niște fete extraordinare, dar ce jucăm noi ca handbal, iar asta văd oamenii de handbal, asta văd poate și spectatorii, nu seamănă cu ce joacă țările care sunt acum în vârf, Norvegia, Franța, chiar și Danemarca, în ciuda faptului că în ultimii ani este în regres din punct de vedere al rezultatelor. Dar prin ceea ce fac azi în teren, sunt mult mai bune decât noi. Avem nevoie de o metodică, de o concepție de joc și pregătire care să ne ofere în special handbalului românesc un avantaj”
„Degeaba avem un antrenor senzațional ori la băieți ori la fete, antrenor foarte bun care vine pentru câteva zile aici, antrenează echipa, dar nu-și poate impune metodele lui, nu-și poate impune viziunea lui despre ce înseamnă handbalul modern, dacă jucătorii nu-i răspund, nu au cunoștințele necesare, mai ales la handbalul masculin să facem o referire. Acolo avem probleme și mai mari, acolo diferența este foarte mare între ce putem să jucăm noi și ce pot să joace alții. Jucătorii nu au nicio vină pentru dacă urmăriți interviurile date și de acești antrenori foarte mari, cum a fost cazul la masculin după înfrngerea cu Belarus din luna iunie, a fost ca o ciocnire între un Transatlantic cu o bărcuță foarte mică. Asta e realitatea! Poate fi un antrenor extraordinar, dar dacă noi nu avem cunoștințele necesare… Și asta aș vrea să reformez în primul rând, aici aș vrea să umblăm”
„I-am spus-o și actualului președinte, dacă ne uităm să vedem doar vârful pantofilor și nu ne uităm înainte, o să avem mari probleme. Dacă vreți o analiză mai roză, poate sunt unii care o văd așa, dar eu văd altfel lucrurile”
„Noi încercăm să acționăm exact ca o țară care are potență financiară foarte mare. Foarte curios! Dar asta tocmai din cauza viziunii pe care o are federația și pe care o împinge în sistem. Nu ne putem compara cu o țară precum Germania, care are o putere financiară senzațională și care a avut probleme tocmai din cazua exodului senzațional de străini, de antrenori, de jucători cu care s-au lovit. În anii 90 când am jucat acolo, trebuia să fii un jucător senzațional pentru că nu aveau voie decât doi străini în echipele lor. După cazul Bosman a fost o invazie de jucători și treaba a mai funcționat 10 ani. Dar la un moment dat și-au dat seama că jucătorii lor au probleme, la fete mai puțin pentru că acolo salariile sunt mult mai mici, chiar și decât în România, și au făcut o strategie, gândindu-se la ce se întâmplă. Tocmai asta spun, că e vorba de o viziune pe care trebuie să o ai. Dacă nu o ai, te gândești numai la cum obținem eventual o medalie pe la fete, organizăm un turneu final și ne orientăm”
„Ar fi cazul să elaborăm un program al jucătorilor de top, așa au făcut germanii, asta propun și eu. Asta ce înseamnă? Să vedem care sunt cei mai buni jucători din generațiile tinere, să încercăm să le oferim suportul să ajungă spre înalta performanță mai repede, mai bine, mai sigur și cu o viziune asupra societății, a școlii, a ceea ce înseamnă sport. Avem nevoie de niște îndrumători, de niște mentori care trebuie luați tot din foști mari performeri pentru că acesta este cel mai bun exemplu. Care să aibă grijă de ei, să le explice ce înseamnă viața de sportiv, că pot ajunge să câștige foarte mulți bani, dar pentru asta trebuie să muncească foarte mult, să fie foarte disciplinați. Este nevoie de niște antrenori care să se ocupe de acea concepție de joc. Apoi, având acest pachet, după câțiva ani, acei jucători crescuți după aceste auspicii, pot ajunge mari valori ale sportului mondial. Asta ne dorim. În strategie, primul punct asta ar fi, ca Federația să poată ridica echipele naționale la nivelul la care istoria ne cheamă”
… antrenorii români
„Cum credeți că se simțim tehnicienii români, mulți antrenează și în alte țări cu tradiție foarte mare, precum în Germania, în Franța, când aici este adus un antrenor la Centrul Național de Excelență de la Sighișoara (n.r. referire la spaniolul Jordi Giralt) care îi trebuie vreo 3-4 ani să-și dea seama doar ce se întâmplă în handbalul românesc. Și ce are de făcut. Fără a jigni pe cineva, dacă are capacitatea asta, pentru că nu știm cine este, nu-l cunoaștem ca nume. Eu m-am ocupat de CNE Sighișoara cândva și vreau să vă spun, așa ca o paralelă, că într-adevăr cele mai bune generații, Ramba, Asolateni și generația Racoțea și ceilalți, au fost selecționați de antrenorii pe care îi coordonam de la federație. Și vreau să vă spun că eu cred că am avut niște antrenori foarte buni, precum domnul Otto Hell care s-a ocupat o viață de creșterea jucătorilor tineri, precum Vlad Caba, azi antrenorul CSM București”.
„De ce trebuie să plătim un spaniol (n.r. referire la antrenorul de la CNE Sghișoara), care nu cred că a venit gratis. Avem destui antrenori români care activează și afară, care se pricep bine la fenomen. Poate că nu-și dorește mai nimeni să revină acasă, dar poate găsim doi-trei antrenori care își doresc chestiunea asta. Nu cred că suma care i se oferă acestui spaniol care se ocupă de juniori nu poate fi oferiută și unui român. Iar acest spaniol are și niște rezultate catastrofale, unice în handbalul românesc. Am pierdut în Franța la 22 de goluri, ne-a bătut Israel la noi acasă la vreo 17 goluri. Cu Israel! Și știți cine antrenează în Israel și a stat pe bancă? (nr. Referire la Alexandru Buligan). Unul dintre cei mai mari portari ai României. Știți ce antrenori cu portarii avem în România? Un antrenor spaniol… Asta este viziunea pe care o are Federația Română de Handbal?”
… Xavier Pascual și Ambros Martin
„Un antrenor de top, precum cei doi antrenori care sunt foarte buni, câștigă cel mai puțin 10.000 de euro. La valoarea pe care o au, ei nu pot să câștige sub această sumă, asta este limita minimă la care ar trebui plătit un asemenea antrenor. Problema este că ei lucrează doar câteva zile pe an la echipa națională. Vor veni unii și vor spune că în Brazilia au fost antrenori din Danemarca, din Spania, dar au stat acolo zi de zi. (n.r. intervenția reporterului: Pentru ca Xavier Pascual să fie la naționala României, ar trebui să antreneze și o echipă de club din țară?). Domnul președinte a prezentat înaintea acestui mandat că nu este de acord să fie un antrenor la club și la echipa națională. Și toți selecționerii, mai puțin Ryde, dar și el a avut o afacere, nu au fost independenți. Despre ce discutăm? Dacă ar fi fost măcar prezent în țară pentru acești bani. Dacă antrenezi Barcelona, credeți că se poate să fii tot timpul și în România? Sau dacă antrenezi Gyor, nu ai cum să antrenezi aici”
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER