Harta sportului din România. Cum sunt răspândite echipele pe județe în cele mai importante discipline
Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
Județele Timiș și Cluj și Municipiul București dețin cele mai multe echipe în primele ligi din sportul românesc, alocând și cei mai mulți bani. La polul opus se regăsesc Mehedinți și Tulcea, unități teritorial-administrative care nu par interesate de sport din moment ce nu sunt reprezentate la niciun sport de echipă din cele șapte analizate de ProSport în primele două ligi
Jocurile sportive din România au acoperire pe 95,2% din suprafața teritorială a țării, la nivelul primelor două ligi. ProSport și-a propus să analizeze modul în care sunt răspândite echipele care activează în campinatele interne de fotbal (masculin și feminin), baschet (masculin și feminin), volei (masculin și feminin), handbal (masculin și feminin), hochei pe gheață, rugby și polo – de fapt, în cele mai importante discipline care contează în sportul românesc și mondial. Iar prima remarcă este faptul că, din cele 42 de diviziuni teritorial-administrative, 39 de județe plus Bucureștiul sunt reprezentate de cel puțin o grupare în disciplinele enumerate. Absențele de pe hartă sunt Tulcea și Mehedinți, județe care au suferit aproape tot timpul din punctul de vedere al prezenței sportive în competiții. Ultimele reprezentante de seamă ale acestor zone, CS Severin și Delta Tulcea (ambele la fotbal), s-au desființat, lucru care reflectă o lipsă de interes pentru jocurile sportive în zonele respective.
București și Cluj, în top la număr de echipe și la investiții
La polul opus, se regăsesc București, Cluj și Timiș, unități teritorial-administrative care sunt pe primele locuri și din punct de vedere economic. Capitala are 40 de echipe în primele două ligi la cele șapte discipline, ceea ce înseamnă o formație la aproximativ 48.500 de locuitori. Cluj are jumătate din echipele Bucureștiului în elită, însă are o medie mai bună raportat la numărul de locuitori, adică o echipă la 34.500 de locuitori. Timiș (16 reprezentante) deține o formație la aproximativ 42.700 de locuitori.
Autoritățile locale din București, Timiș și Cluj investesc și cei mai mulți bani în sport. Spre exemplu, Primăria Capitalei a alocat nu mai puțin de 35.500.000 de lei pentru sport în acest an, Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș contribuie cu aproximativ 22.000.000 de lei, în timp ce autoritățile din Cluj au prevăzut în buget 18.400.000 de lei pentru diverse activități sportive.
Și la investiții în infrastructură, Cluj și București se detașează față de concurență, în sensul că fanii sunt „răsfățați” cu condiții civilizate, la nivelul anului 2014. Săptămâna trecută, în Cluj tocmai a fost inaugurată o sală de jocuri sportive cu o capacitate de 7.300 de locuri, pentru care s-au făcut eforturi financiare de aproximativ 70.000.000 de lei. „Polivalenta” completează colecția clujenilor, care au la dispoziție și un stadion la cote înalte, Arena Cluj (31.479 de locuri). În București, Arena Națională (55.000 de locuri) a reușit să atragă inclusiv meciuri la Campionatul European de fotbal din 2020, în timp ce o Sală Polivalentă de 12.500 de locuri și un patinoar se preconizează că vor fi ridicate în anii următori.
„U” Cluj, cel mai întâlnit brand în sportul românesc
Din punctul de vedere al distribuției pe jocuri sportive, Bucureștiul are cel puțin o echipă la fiecare disciplină. La cota „6″ sunt Cluj, care absentează de pe harta hocheiului pe gheață, și – surprinzător – Galați, județ care nu are echipă de polo. Steaua, Dinamo și Rapid, cu unele secții desprinse din cluburile „mamă” ( în special cele de fotbal) și reorganizate în ultimii ani pentru a supraviețui pe harta sportului, au împreună nu mai puțin de 23 de echipe în primele două ligi ale celor șapte discipline, asigurând, practic, mai bine de 50% din „zestrea” Bucureștiului. Capitala pune însă azi preț pe un club propriu, CSM București, care are nu mai puțin de opt echipe, cele mai multe la secția de handbal – patru.
Steaua este singurul nume prezent în fiecare din cele șapte discipline, însă cel mai puternic brand din sportul românesc, din punct de vedere numeric, este „U” Cluj. Denumirea „U” apare în dreptul a 11 formații, însă e folosită în mai multe societăți. Nu mai puțin de cinci formații evoluează în baschetul masculin și feminin sub titulatura „U” Cluj.
Constanța și Maramureș, în top la performanță
Constanța și Maramureș sunt județele care au avut cea mai bună rentabilitate sportivă în 2014. Cu un număr de echipe mai mic la dispoziție, 11 și, respectiv, 8, cele două unități-teritorial administrative sunt singurele care au reușit să obțină două titluri de campioane. Ambele județe au investit aproximativ 15.000.000 de lei în sport, în principal Consiliul Județean Constanța și Consiliul Local Baia Mare, abordarea lor fiind puțin diferită: au finanțat mai puține echipe, dar cele ajutate au primit un buget substanțial pentru a ajunge la cele mai bune performanțe.
Pe același principiu au mers și alte județe, precum Brașov, Bacău, Bihor, care au reușit să ajungă în top alocând sume de bani importante pentru 2-3 grupări.
Într-un clasament al performanței, rezultat pe baza pe punctelor acordate grupărilor care au prins podiumul ligilor naționale în 2014, Constanța ocupă locul 2, având și o medalie argint, iar Baia Mare – locul 3. Pe primul loc este București, însă cu ajutorul punctelor adunate de la cinci clasări pe podium. Singurul titlu al Capitalei a fost obținut la fotbal, prin Steaua. Județe precum Argeș, Buzău, Olt, Vâlcea și Vrancea sunt la nivel de „avarie” în ceea ce privește interesul pentru sport, în timp ce Călărași și Giurgiu sunt dedicate unei singure discipline de jocuri sportive.
CLICK PE IMAGINE PENTRU A O MĂ‚RI
