INTERVIU | Cum a fost exclus unul dintre cei mai importanți sportivi români de la Jocurile Olimpice: „Sunt ajutate țările mari, noi suntem una dintre cele mai dezavantajate”. Ce viitor au sporturile de iarnă în România

Jocurile Olimpice de iarnă au debutat oficial vineri, odată cu festivitatea de deschidere, dar delegația României a pierdut un sportiv important chiar pe ultima sută de metri. Ionuț Achiriloaie a fost retras de COSR din lotul olimpic, după ce Federația Internațională a decis că din țara noastră, un singur schior poate merge în Coreea de Sud, la schi alpin. Pe baza rezultatelor din calificări, Alexandru Barbu a fost înscris pe lista pentru PyeongChang.

Ionuț Achiriloaie și Alexandru Barbu au acordat un interviu pentru ProSport în care au vorbit despre decizia COSR de a-l lăsa acasă pe unul dintre ei. Cei doi sportivii au trecut în revistă și alte subiecte care vizează sporturile de iarnă, printre care cazul sportivilor de la Dinamo care n-au mai participat la Turneul celor patru trambuline, pârtia de milioane de Bistrița sau aventura lui Adrian Solano, primul sportiv din istoria Venezuelei care a participat la un Campionat Mondial.

Unul singur a plecat în Coreea de Sud

Ionuț Achiriloaie: Nu m-am simțit minunat, vă dați seama, mai ales pentru că am aflat din presă. N-a fost un anunț oficial, măcar să mă pregătesc de o potențială reacție. După Sochi am spus că la următoarea va fi mai bine, pentru că mă voi antrena patru ani. Îmi pare rău că nu pot să arăt progresul. Cu siguranță voi mai ajunge la Olimpiadă.

Alex Barbu: Suntem prieteni foarte buni, îmi pare rău că merg doar eu la Olimpiadă. La Sochi am fost împreună, cu antrenorul Barbu Sebastian, și cred că ne-am făcut treaba foarte bine amândoi. Facem o echipă bună împreună. Îmi pare rău că a fost o neclaritate a textului și nu s-a înțeles că este un singur loc de participare. Îmi pare rău că avem doar un reprezentant, și doar la probele tehnice, pentru că eu nu particip la probele de viteză. În cele 17 luni de calificări, amândoi am obținut baremul pentru a ne clasa în primii 500 din lume. Din păcate, nu s-a înțeles că unul singur poate să participe. Noi am mers pe ideea, cât și federația, că unul va participa la probele de viteză și celălalt la probele tehnice.

Ionuț: Am vorbit cu dânsul (n.r. Mihai Covaliu), dar n-a fost la latitudinea lui, să spun așa. Ei au stabilit într-o ședință că amândoi facem parte din lot, că amândoi vom merge și cota de 1 va rămâne de 1 pe țară. Pentru că nu are rost ca eu să fac probele lui sau el pe ale mele. E o decizie a Federației Internaționale de Schi, care clar nu ne avantajează. E încă o regulă care să ajute țările mari, să mai adauge ei un sportiv. Pe țări ca noi, de mijloc, ne dezavantajează. Ajută foarte mult țările mici, care n-ar avea niciodată un sportiv în primii 500 ai lumii, dar oricum vor trimite un sportiv. Noi suntem una dintre cele mai dezavantaje știri.

Alex: Dacă la următoarea Olimpiadă unul din noi va termina în primii 30, atunci vom mai debloca un loc.

Dinamoviștii care au privit de pe margine Turneul celor patru trambuline

Doi sportivi români legitimați la CS Dinamo, Eduard Torok și Iulian Pitea (ambii în vârstă de 20 de ani), nu au mai putut participa la Turneul celor patru trambuline desfășurat în Austria și Germania, după ce au fost retrași de pe lista de concurs, fără să fie anunțați.

Ionuț: Da, a fost interesant. Ei practic n-au mers cu gentuța după ei și atât. Au mers acolo cu mașina de la Federație, n-au furat-o și s-au dus de capul lor. Din ce mi-au spus băieții, am înțeles că au ajuns acolo și au aflat că nu sunt înscriși. Este o lipsă de comunicare. Ceva nu este în regulă. Nu știu exact să-mi pun degetul pe „i”.

Infrastructura de care dispun sportivii în România

Alex: Am mai avea multe de lucrat la infrastructură, de la țările mari, de la țările mici. Avem exemplul Ungaria, Slovenia, Muntenegru, Macedonia… Țări mici care au sportivi destul de buni. Chiar dacă nu sunt top mondial, sunt acolo în top 30, top 50 în lume. Eu zic că dacă am avea puțin mai mult sprijin din partea stațiunilor românești, ca să muncim și acasă, am atrage sportivi, pentru schiul alpin. La sanie am înțeles că avem un lot bun de juniori. Ar trebui să avem mai mult sprijin din partea stațiunilor.

Celebra pârtie de la Bistrița

Primăria Bistrița a închis pârtia de schi în care a investit 25 de milioane de lei, după ce zăpada s-a topit din cauza temperaturilor ridicate, punând în pericol siguranța schiorilor. Pârtia fusese inaugurată cu trei zile în urmă. Pârtia de schi din Bistrița a fost amenjată la o altitudine de 676 de metri, are 1.300 de metri și o diferență de nivel de 257 de metri, investiția ajungând la 25 de milioane de lei. Este dotată cu telescaun cu patru locuri, cu instalație de nocturnă și cu instalație de produs zăpada artificială, pentru amenajarea acesteia Primăria Bistrița accesând un credit pentru o perioadă de zece ani.

Ionuț: Din câte am înțeles a fost vorba de condițiile meteo, nu prea ai ce să faci. Este vorba de bani foarte mulți, am înțeles că pârtia nu e foarte lungă. Poate e o problemă cu altitudinea, dar poate nu.

Alex: Vom merge la Cupa Mondială pe Coasta de Est a SUA, unde nu sunt niște munți imenși. Nu-ți trebuie o altitudine foarte mare pentru o pârtie, trebuie doar să o faci așa cum scrie în carte.

Sporturile de iarnă mai au succes în rândul tinerilor?

Ionuț: Tinerii sunt din ce în ce mai atrași de sporturile de iarnă. Suntem o nație care schiază din ce în ce mai mult. Am discutat cu omologul meu din Chile, care mi-a spus că acolo schiază doar 1% din populație, pentru că este extrem de scump. Ora de schi costă 100 de dolari pe oră! Este considerat sport de elită. Și la noi e un sport scump, dar cred că schiază mai mult de 1% din populație. Sunt foarte mulți tineri care schiază. Dacă noi am avea rezultate bune, am atrage mai multă lume spre schiul de performanță.

Cazul lui Adrian Solano

Adrian Solano este un schior din Venezuela, care a participat la Campionatul Mondial de schi fond din Finlanda. Pentru Solano a fost prima experiență pe pârtie! Acesta s-a antrenat pe role de-a lungul timpului. Poreclit cel mai prost schior din lume, Solano a impresionat o lume întreagă cu dorința sa de a concura la un turneu final. A fost primul sportiv din istoria Venezuelei care a luat startul la un Campionat Mondial de schi.

Ionuț: Este o cauză pentru care regulile sunt făcute de așa natură. Să ajute țările mari și țări ca a lui (n.r. Venezuela).

Alex: Cine ți-a rămas în minte? El sau învingătorul? Și noi ne luptăm cu cele mai bune țări. Nu ne e la fel de ușor precum le este austriecilor, nemților, care ies din casă și au pârtie. Noi trebuie să ne antrenăm altundeva pentru a ne bate cu ei. Tot muncim, tot muncim.

Obiectivul pentru JO 2018

Alex: Cred că mergem toți cu aceeași șansă la Olimpiadă. Nu ești învingător sau învins. Te bați, oarecum, de la egal cu cei mai buni. Poate prinzi o zi foarte bună și ceilalți au greșeli. Aur e foarte greu, dar o clasare în primii zece este posibilă. Pentru mine e mai importantă o mediale olimpică decât 100 de Cupe Mondiale câștigate. Aș deveni cel mai fericit om din lume, câteva zile nu o să realizez, după care o să mă gândesc cum să câștig încă una.

Ce urmează pentru Ionuț Achiriloaie

Ionuț: Dacă vorbim pe termen scurt, sper să termin cu bine sezonul ăsta să termin în top 150 din lume, în clasamentul FIS, unde sunt în jur de 8000 de schiori. Momentan sunt pe 240-250. Plus, am de gând ca până pe 1 mai să am logistica, nu neapărăt pe următorii patru ani, dar și anumite colaborări cu anumite echipe. Anul acesta am reușit să mă dau cu Germania de Cupa Europei și cu Slovenia de Cupa Mondială.