Nneka Onyejekwe (25 de ani) a uitat să piardă. Cea mai valoroasă voleibalistă tricoloră a momentului este campioană națională din 2007 până acum, deși a schimbat trei echipe în trei campionate diferite, Metal Galați (România), Volero Zurich (Elveția) și RC Cannes (Franța). Sportiva originară din Hațeg și-a păstrat seria incredibilă de trofee, după ce săptămâna trecută a cucerit al doilea titlu în Franța, cu Cannes, care a învins pe Le Cannet cu 3:2. ProSport a provocat-o pe Nneka la o discuție despre trofee, planuri și a încercat să afle secretul care stă în spatele acestei performanțe.
Nneka, felicitări! Este al nouălea titlu pentru tine și al doilea cucerit în Franța. Cum te simți? E foarte frumos să ridici trofeul mai ales după finala pe care am avut-o cu Le Canet. Acesta a fost și obiectivul echipei, Cupa și Campionatul, din păcate am îndeplinit doar jumătate din ceea ce ne-am propus.
Ați câștigat trofeul după un meci cu emoții, în care erați conduse cu 2-0. Unde ați găsit puterea de a reveni? Am crezut până la sfârșit în șansa noastră, am reușit să rămânem calme și să nu repetăm greșeala făcută în finala Cupei. Ne-am gândit la un moment dat că ne-au învins în finala Cupei, după un meci asemănător, însă după ce am reușit să egalăm la seturi, totul a funcționat perfect pentru noi: blocaj, apărare. Practic de la acel 2-2, a început meciul.
Echipa sărbătorește câștigarea celui de-al 18 titlu consecutiv, al 20-lea din istoria grupării FOTO: RC Cannes
Cum ați sărbătorit cucerirea titlului? A fost ceva foarte rapid pentru că multe dintre colegele mele intrau în cantonament cu echipa Franței pentru Jocurile Europei de la Baku. Am terminat meciul aproape de miezul nopții, iar dimineața la prima oră , ele trebuiau să plece. A fost o sărbătorire pe fugă, dar a fost drăguț.
Din 2007 ai cucerit toate finalele în care ai jucat. E vreun secret în spatele acestei performanțe? Seriozitate, multă muncă și puțin noroc. Sunt sportivi care se pregătesc la fel de mult, dar care nu au noroc și atunci și rezultatele întârzie să apară.
Se poate spune că ai uitat să pierzi? (râde) Într-un fel. E surprinzător că au fost atâtea rezultate bune, legate între ele. Însă mai sunt și eșecuri, așa cum a fost finala Cupei, pierdută cu Le Cannet. Cred că este important să învățăm din toate experiențele pe care le avem și să mergem mai departe.
„Am ofertă și din România„
Vei continua cu Cannes încă un sezon? Nu, pentru că echipa are probleme financiare și bugetul e redus pentru următorul sezon. Am câteva oferte, aștept însă ca în următoarele săptămâni să se mai așeze lucrurile și să iau decizia corectă.
Ai oferte și din România? Te-ai întoarce acasă? Da, am ofertă și din România. Sunt încă tănâră, cred că mai pot progresa și aș vrea să îmi continui cariera într-un campionat mai puternic decât al nostru. M-aș întoarce oricând acasă, e campionatul meu de suflet, revin cu drag aici, însă momentan prioritățile mele sunt altele.
Îmi poți spune din ce țări mai ai oferte? Turcia, Azerbaidjan, Polonia, Italia…
Italia? Ar fi super să joci acolo… Da, este un campionat puternic, însă lipsit de siguranță financiară. Aș prefera să zic Turcia, care are patru echipe în Liga Campionilor și câteva în Challenge Cup. Decizia mea va ține cont de siguranța financiară pe care o pot avea la o echipă.
Cum ai ajuns să joci la o echipă, a și câștigat titlul. Te gândești să ceri un bonus la contract, cum că, dacă ești în echipă, deja trofeul e asigurat? (râde) Ar fi bine dacă s-ar putea face asta., chiar aș cere acel bonus. Adevărul este că am jucat pentru echipe bune, care au dominat campionatul țării lor.
Amintiri cu CSU Metal Galați, o echipă fantastică
Îți mai amintești primul titlu cucerit în 2007, cu Metal Galați? Da, este amintirea mea de suflet. A fost un titlu cucerit după un meci greu, cu Dinamo, care ne-a condus, noi am revenit și am câștigat cu 3:2. A fost cel mai frumos meci al carierei mele, un meci în care toate am făcut istorie pentru Metal. Primul titlu de campioană cucerită nu se uită niciodată.
Bucuria unui titlu de campioană, cucerit cu CSU Metal Galați FOTO: Prosport
Ce urmează pentru tine? Voi intra în cantonament cu naționala pentru Jocurile Europei. Am primit însă o săptămână învoire pentru că din luna august a anului trecut am jucat tot timpul și deja resimt oboseală.
Fratele tău, Chike, joacă finala Challenge Cup (n.r. – 17 mai, la Braga), cu Odorhei. Vei ajunge la meciul retur din România? Nu. Îi voi face galerie din fața televizorului și asta doar dacă timpul îmi va permite și nu voi avea antrenament. Mă bucur mult pentru el că este în fața acestei performanțe cu echipa, au muncit mult pentru a ajunge în finală și mi-aș dori să ridice trofeul.
Imagine de colecție. Nneka, alături de tatăl său, la un meci jucat cu CSU Metal FOTO ProSport
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER