Irina Deleanu, președintele FR de Gimnastică Ritmică, este acuzată de un comportament abuziv asupra mai multor sportive de lot național.
Într-o scrisoare adresată către COSR și ANS se povestesc mai multe episoade care o incriminează pe fosta sportivă. Documentul este scris de Lucian Drăgan, tatăl a doua fete implicate în acest fenomen, susținut de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor.
ProSport a interceptat textul care zguduie un nou sport prin relatările șocante ale unui părinte care scot la iveală întâmplări incredibile pentru România anului 2024.
Scrisoarea este concepută de Lucian Drăgan, care este susținut de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor. Într-o discuție cu ProSport, acesta a recunoscut autenticitatea informațiilor.
Vom reda pasaje dintr-o scrisoare foarte lungă din care am extras ceea ce este relevant și din care reies mai multe fapte de discriminare, abuz, manipulare, rezultate slabe, dar mai ales o proastă gestionare a resurselor umane.
Astăzi, despre episodul Anneliese Drăgan, singura reprezentantă a României la gimnastică ritmică la Jocurile Olimpice Paris 2024.
„Acțiunile Irinei Deleanu, actualul președinte FRGR, încalcă în mod clar standardele de conduită impuse de Federația Internațională de Gimnastica (FIG), si nu numai că trădează încrederea pe care sportivii și familiile acestora o au in ea, dar are și repercusiuni negative asupra integrității sportului în ansamblu. Un astfel de comportament este inacceptabil și necesită o investigație imediată și măsuri corective.
De-a lungul a patru cicluri olimpice, cele mai bune sportive de la gimnastica ritmică au fost supuse unor abuzuri severe, prinse într-un sistem dominat de frica și tăcere. Aceste sportive care si-au sacrificat copilăria și au reprezentat țara la cel mai înalt nivel au îndurat nu doar abuzuri fizice și emoționale, dar și un sentiment generalizat de neputință.
Acest comportament a fost caracterizat de un limbaj dur și degradant, care adesea vizează aspectul fizic al sportivelor, abilitățile lor și valorile personale. Sportivele au fost umilite public în fața colegelor lor, ceea ce a creat un mediu de frică și anxietate.
Această atmosferă toxică nu doar că a afectat încrederea și sănătatea mentală a tinerelor gimnaste, dar a creat și o cultură în care abuzul emoțional este normalizat și necontestat”, se arată în debutul acestei scrisori.
„Annaliese Dragan a fost supusă aceluiași regim de antrenament epuizant într-un mediu toxic care deja a dus la sfârșitul carierelor predecesoarelor ei.
Cum era de așteptat, și ea a început să sufere de accidentări severe, în special la gleznă. Pe măsură ce durerea s-a agravat, Annaliese Drăgan a fost presată să continue antrenamentele, la fel cum s-a întâmplat și cu cele dinaintea ei.
În perioada în care Annaliese Drăgan se pregătea pentru Campionatele Mondiale din 2023, eveniment de calificare pentru Jocurile Olimpice din 2024, ea a prosperat sub îndrumarea antrenoarei sale într-un mediu pozitiv și de susținere.
Acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că președinta federației era în vacanță și absenta din sala de antrenament. Membrii echipei tehnice au auzit chiar antrenoarea exprimându-și optimismul, spunând: «Annaliese Dragan se antrenează foarte bine, va reuși calificarea».
Îmi este teamă doar că, atunci când Irina Deleanu se va întoarce din vacanță, va distruge totul.
Din păcate, aceste temeri s-au dovedit a fi justificate. După revenirea președintelui la sală, nimic din ceea ce făcea Annaliese Drăgan nu părea să fie suficient de bun.
Președintele a supus-o la abuzuri verbale neîncetate, numind-o cu apelative degradante și făcând-o de rușine, spunându-i că a luat în greutate și că arată ca o vacă.
Acest chin psihologic a fost dublat de abuzuri fizice, deoarece Annaliese Dragan a fost forțată să se antreneze mai mult de opt ore pe zi, în ciuda durerilor severe la gleznă și a epuizării extreme.
Chiar și atunci când nasul ei a început să sângereze din cauza intensității antrenamentelor, președintele i-a ignorat cu nepăsare suferința, spunându-i „șterge-ți sângele de pe față și reia”.
Acest tratament brutal nu doar că i-a distrus încrederea Annei, dar i-a compromis grav și starea de sănătate fizică și mentală, subminând tot progresul pe care l-a făcut în absența președintelui. Contrastul dintre perioada sa de antrenament de succes fără președinte și mediul toxic la întoarcerea acestuia ilustrează clar impactul devastator al unui leadership abuziv asupra sportivilor.
Cu toate acestea, în cazul ei, pentru problema la gleznă, părinții au intervenit și au luat decizia de a o duce în America pentru o intervenție chirurgicală la gleznă. Această abordare proactivă, departe de influența federației, s-a dovedit a fi determinantă. În urma unei intervenții chirurgicale de succes și, cu o reabilitare adecvată, Annaliese Dragan s-a recuperat complet după accidentare”, se arată în această scrisoare.
Ce a urmat pare desprins dintr-o lume aflată departe de lumea civilizată. Sunt relatate situații care nu sunt demne de un sport al acestui secol.
„Experiența ei subliniază importanța îngrijirii medicale corespunzătoare și rolul pe care îl joacă un mediu de susținere în recuperarea unui sportiv – factori care au lipsit cu adevărat în sistemul federației.
Mai mult, lipsa sprijinului adecvat al antrenorilor la competiții a continuat și pentru Annaliese Drăgan, gimnasta fiind adesea însoțită doar de maseur, și nu de antrenoarea ei.
Această neglijență a devenit deosebit de evidentă la evenimente majore precum Campionatele Mondiale și Campionatele Europene, unde președintele federației a preluat rolul de antrenor.
Ca lider al federației, președintele ar trebui să mențină o supraveghere imparțială și obiectivă a echipei naționale, asigurându-se că toate deciziile sunt luate în interesul gimnastelor și al sportului în ansamblu.
Cu toate acestea, asumarea rolului de antrenor de către președinte estompează liniile de responsabilitate și responsabilizare, făcând dificilă separarea deciziilor administrative de agendele personale de antrenament.
Această situație favorizează, de asemenea, un mediu în care favoritismul și tratamentul părtinitor pot apărea, așa cum s-a văzut în atenția selectivă a președintelui față de anumite gimnaste, în timp ce altele au fost neglijate.
La Campionatul European de Gimnastică din 2024, această situație a escaladat când președintele federației, acționând ca antrenor, a început să strige instrucțiuni către gimnastă în timp ce aceasta evolua pe covor, o încălcare clară a regulilor competiției, care interzic comunicarea în timpul execuției.
După prima ei evoluție, gimnasta a cerut politicos „antrenoarei” să nu mai încerce sa comunice cu ea în timpul concursului, explicând că nu putea auzi instrucțiunile și că încercând sa audă instrucțiunile îi era greu sa se concentreze asupra exercițiului.
După acest „incident”, doamna Irina Deleanu a refuzat să mai discute cu gimnasta.
La aceeași competiție, doamna Irina Deleanu a abuzat verbal gimnastele din ansamblu în fața antrenoarelor, supunându-le unor critici dure și batjocorindu-le eforturile, ceea ce a creat o atmosferă de frică și umilință. Comportamentul președintelui federației nu doar că a subminat autoritatea și sprijinul antrenoarelor, dar a creat o stare de demoralizare și izolare în rândul gimnastelor.
Mai mult, atenția președintei cu rol de antrenor în timpul competiției a fost concentrată exclusiv pe o singură gimnastă, ignorând complet celelalte două sportive, lăsându-le fără sprijinul moral de care aveau nevoie.
Acest comportament neprofesionist nu doar că a compromis performanțele gimnastelor, dar a evidențiat și abordarea abuzivă și egoistă a președintei”, se încheie episodul despre Annaliese Drăgan.
Multă lume mă întreabă de ce fac aceste dezvăluiri azi și nu cu ceva timp în urmă. Pe mine mă deranjează că se denigrează copilul în loc să-și asume doamna respectivă responsabilitatea pentru Jocurile Olimpice și nereușită. Am spus adevărul și numai adevărul, sper ca lucrurile să se schimbe și alți copii să nu mai sufere pe viitor Lucian Drăgan, tatăl sportivei care trăiește în SUA
Annalise Drăgan a renunțat să se antreneze și să concureze sub steagul american pentru a veni în România și a reprezenta țara noastră la campionatele internaționale.
Cele două surori Drăgan, Annalise și Cristina, au venit din SUA alături de tatăl lor tocmai pentru a se dedica acestui sport în România, părinții sacrificându-se astfel pentru ele, mama rămânând în SUA pentru a continua activitatea profesională.
Interesante niște detalii din ultima perioadă, culese de ProSport. Antrenoarea Maria Gîrbă este premiată pentru calificarea Annei la Paris 2024, iar sportiva Drăgan este admonestată și ar fi fost exclusă din lot.
La ultima ediție a Cupei României, patru dintre sportive au absentat motivat – în semn de protest pentru discriminarea, abuzul, incorectitudinea, lipsa de transparență și de obiectivitate cu care sunt tratate.
Sportiva română Annaliese Drăgan a ratat calificarea în finala de la individual compus în concursul de gimnastică ritmică, la Jocurile Olimpice de la Paris, după ce a ocupat locul 21 în calificări.
România a mai fost reprezentată la gimnastică ritmică la edițiile JO din 1984, 1992, 1996 și 2016. În 1992, Irina Deleanu, actuala conducătoare a forului naţional de profil, s-a clasat pe locul 6, iar Ancuţa Goia pe locul 16, cele mai bune rezultate ale României la JO în această disciplină datând din 1984, atunci când Doina Stăiculescu a fost vicecampioană olimpică la doar 16 ani, iar Alina Drăgan a fost pe locul 4.
Foto: Facebook / FR de Gimnastică Ritmică
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER