Pe cât de mică, pe atât de mare!

România a început frumos Olimpiada de la Beijing, cu aur prins de kimonoul unei fete cu ochi mari și zâmbet timid. Alina s-a rugat în gând când a intrat în sala Universității de Știință și Tehnică din Beijing. Primul tur l-a avut liber, ca un gest de curtoazie al Zeiței Fortuna. Singurul de altfel, atât timp cât a avut pe aceeași parte de tablou crema categoriei 48 kg.

Turul doi, adversară unguroaica Eva Csernoviczki. Uf, ce meci greu! Alina câștigă la puncte (waza-ari), după cinci minute pe care le-a dominat tactic.
Sfert de finală contra sud-coreencei Kim. Se mișcă mai bine, câștigă prin ippon, dar ochii tuturor sunt îndreptați spre Ryoko Tani, japoneza de 35 de ani, dublă campioană olimpică și septuplă campioană mondială, care a mers ceas. Următoarea ei adversară!

Semifinala e o lecție de tactică. Alina este combativă, își caută prizele bune. Lupta surdă se duce până în ultimele 32 de secunde când arbitrul de centru o penalizează pe Tani pentru noncombat. Meciul e terminat!
Greul odată trecut, finala este floare la ureche. Dumitru o face arșice pe Yanet Bermoy (Cuba), câștigând printr-un ippon care ridică sala în picioare. „Deșteaptă-te, române!” stoarce lacrimi: de la Alina, de la Bercean, de la Marius Vizer. O medalie cu parfum de floare de cireș, simbolul judoului!

80 de secunde i-au trebuit Alinei pentru a încheia conturile prin ippon în finală

"Îmi cer scuze, dar nu m-am putut abține să nu plâng. Emoțiile sunt prea mari. Mi-aș dori din tot sufletul să existe cât mai mulți oameni ca Alina" – Florin Bercean, antrenor Alina Dumitru