Pe data de 8 august va debuta, la Beijing,a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Termenul provine din limba greacă, Olimpul fiind un munte cu altitudinea de 2.917 metri din Grecia.
Vechii eleni considerau culmile acestuia ca fiind sălașul zeilor. Prima olimpiadă, conform izvoarelor istorice, a fost în anul 776 î.Hr.
De la acest an începe numărarea anilor la compatrioții lui Homer, după alte izvoare competiția a început mult mai devreme.
Opinia publică din perioada contemporană consideră anul 1896 ca primele jocuri din istoria modernă.
Evident, ele au fost organizate la Atena, inițiatorii dorind să recunoască grecilor marele rol pe care civilizația lor l-a avut pentru întreaga umanitate.
De atunci, s-au întâmplat destule lucruri. Performanțe excepționale, scandaluri de dopaj, ratări incredibile, boicoturi politice, comercializarea competiției, toate acestea au făcut farmecul unic al unor întreceri urmărite cu mare interes pe tot globul.
Câteva evenimente au rămas în memoria ziariștilor și a publicului și dorim să le rememorăm, nu neapărat în ordine cronologică, pentru amatorii de detalii.
De altfel, trebuie spus că mulți dintre compatrioții noștri au fost, de-a lungul vremurilor, printre animatorii olimpiadelor. Cine o poate uita, de exemplu, pe Nadia Comăneci? Pentru început, un eveniment petrecut pe vremea vechilor întreceri olimpice.
Un competitor decedat a fost premiat post-mortem
Arrachione este singurul sportiv din istoria jocurilor olimpice care a fost declarat învingător cu toate că a murit în timpul competiției.
Astfel, în finala probei de lupte care, pe vremea aceea, era o combinație între proba omoloagă de libere și sumo, a fost adus, de către adversarul său, în situația de tuș.
Pe vremea aceea, nu erai declarat învins decât dacă recunoșteai superioritatea adversarului. Eroul acelei Olimpiade a vrut s-o facă, dar antrenorul său i-a cerut să lupte până la capăt, promițându-i că va fi primit ca un erou acasă.
Arrachione i-a urmat sfatul, a reușit să-și elibereze picioarele și l-a împins în afara spațiului de concurs pe adversarul său. Acesta, deși nu-și slăbise strânsoarea, și-a recunoscut înfrângerea.
După ce a părăsit scena de concurs, văzând că adversarul său nu dă semne de viațî, s-a întors pentru a vedea ce se intamplă.
Din păcate, Arrachione murise sufocat, iar arbitrii l-au declarat câștigătorul probei. Nu se știe dacă a fost înmormântat ca un erou, așa cum îi promisese antrenorul său.
Â
articol de Octavian METONI
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER