S-a întâmplat la Jocurile Olimpice – ep. 20 –
Pe data de 8 august, a început, la Beijing,a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Termenul provine din limba greacă, Olimpul fiind un munte cu altitudinea de 2.917 metri din Grecia. Vechii eleni considerau culmile acestuia ca fiind sălașul zeilor. Prima olimpiadă, conform izvoarelor istorice, a fost în anul 776 î.Hr.
De la acest an începe numărarea anilor la compatrioții lui Homer, după alte izvoare competiția a început mult mai devreme. Opinia publică din perioada contemporană consideră anul 1896 ca primele jocuri din istoria modernă. Evident, ele au fost organizate la Atena, inițiatorii dorind să recunoască grecilor marele rol pe care civilizația lor l-a avut pentru întreaga umanitate.
De atunci, s-au întâmplat destule lucruri. Performanțe excepționale, scandaluri de dopaj, ratări incredibile, boicoturi politice, comercializarea competiției, toate acestea au făcut farmecul unic al unor întreceri urmărite cu mare interes pe tot globul.
Câteva evenimente au rămas în memoria ziariștilor și a publicului și dorim să le rememorăm, nu neapărat în ordine cronologică, pentru amatorii de detalii. De altfel, trebuie spus că mulți dintre compatrioții noștri au fost, de-a lungul vremurilor, printre animatorii olimpiadelor. Cine o poate uita, de exemplu, pe Nadia Comăneci?
Latînina, sportiva cea mai medaliata la JO
Cele 18 medalii cucerite de gimnasta sovietica la Jocurile Olimpice au ramas, chiar si astazi, un record inca nebatut, iar performanta ucrainencei a fost stabilita la trei Olimpiade, intre 1956 si 1964. Nascuta la Kerson (Kerci), indragostita de balet, il urmeaza pe coregraful ei la Kiev. Kirij, pe numele de domnisoara, este orfana de tata si, odata ajunsa in actuala capitala a Ucrainei, impreuna cu mama ei, este obligata sa lucreze ca femeie de serviciu pentru a se intretine si a-si plati orele de dans.
În numele tatălui
Mama sa scrie prim-secretarului de partid din Kiev și îi cere o sumă lunară pentru fiica sa, în calitate de urmaș al unui erou de război, tatăl ei biologic căzând în asediul Stalingradului. Cu acești bani reușește să depășească momentul critic și, la îndemnul gimnastului Shakhlin, șapte medalii de aur la JO, decedat de curând), face pasul cel mare către gimnastică.
Pasiunea ei pentru sport este atât de mare încât la CM de la Roma, din 1958, se prezintă gravidă în luna a patra și câștigă cinci medalii de aur din tot atâtea posibile. Evident, erau alte vremuri.
După ce s-a retras s-a apucat de antrenorat și, deși puțină lume știe, ea este cea care era tehnician al echipei URSS la Montreal, în 1976, calitate în care a insistat ca șeful delegației sovietice să-și retragă contestația depusă la nota de 10 acordată Nadiei Comaneci. Ironia face ca gestul acesta să-i fi fost fatal compatrioatei sale, Nelli Kim, pe care Nadia o învinge și îi suflă titlul olimpic la individual compus.
Â
articol de Octavian METONI