E legal, dar imoral!** Constantina Diță: „Dacă aș fi avut iepuri, acum aș fi deținut recordul mondial”

Angajarea iepurilor e o practică veche în atletismul mondial. E legală, dar imorală
La maratonul din Chicago 2005, Pușa a fost prinsă într-o ambuscadă. A terminat pe doi cu „personal best”

Antrenamentul desfășurat în Hyde Park a luat sfârșit, iar Constantina Diță mărește pasul pentru a prinde micul dejun de la hotelul său preferat. „E undeva în spatele străzii principale și zgomotul de afară nu poate sparge geamurile. Așa mă mai pot odihni și eu. Am un apratament micuț, dar prietenos”, ne introduce Pușa în universul său închiriat. Încercăm să prindem ritmul campioanei olimpice, identificăm privirile curioase ale britanicilor și o flancăm pe trotuarul-pistă. „Mă însoțiți ca doi iepuri într-o cursă. Să vedem cine pe cine duce…”, declanșează Constantina evadarea pe tărâmul tabu. O zonă pe care lumea din maraton și din atletismul mondial o cunoaște, dar nu deschide ușa dezvăluirilor niciodată.

Pe 9 octombrie 2005, la Maratonul din Chicago, Constantina Diță a trăit cea mai stranie experiență din cariera sa. S-a luptat nu numai cu rivala sa, Deena Kastor, dar și cu 10 iepuri!

Pușa, ce rol au iepurii într-o cursă?
Fiecare director al unui maraton important angajează iepuri – băieți sau fete – care îi ajută enorm pe sportivii de top. Acești iepuri țin un ritm ridicat până la un anumit punct, aleargă în stânga și în dreapta ta, astfel încât vântul nu te mai poate deranja. Uneori au rolul să-i șicaneze pe adversari subtil, cum mi s-a întâmplat mie de mai multe ori. Acești iepuri nu sunt sportivi mediocri, ci au calități deosebite. Poartă denumirea de
pace-makeri și uneori sunt și foarte inteligenți.

În ce sens?
La punctele de alimentare, îți apar în față, se împiedică, și îți mănâncă secunde bune, scoțându-te din ritmul tău.

Cu cât sunt plătiți?
Nu știu exact, dar sunt foarte bine plătiți.

Tu ai avut vreodată iepuri în cursă?
Nu! Toată cariera mi-am dorit să obțin performanțele strict pe munca și pe calitățile mele. N-am vrut niciodată să știu că am avut un mic ajutor la maratonul „x” sau la maratonul „y”.

„Am rămas cu o durere sufletească”
Vorbeai despre mai multe episoade în care ai fost deranjată de acești atleți cu rol bine definit în cursă. Povestește-ne unul…
La maratonul din Chicago, în 2005, eram pregătită să bat recordul traseului și poate aș fi făcut și record mondial dacă nu ar fi fost iepurii Deenei Kastor. A avut zece în total, care duceau pasul. Am plecat foarte tare, eram mai antrenată ca niciodată și eram extrem de puternică și din punct de vedere pishic.

Și ce s-a întâmplat?
Organizatorii au angajat patru iepuri pentru Deena, dar încă șase se pregăteau la grupa ei (n.r. – la maratoanele mari băieții și fetele aleargă amestecat). La fiecare punct de alimentare, oamenii ei se așezau unul în spatele celuilalt, iar eu trebuia să încetinesc. Aceste ruperi de ritm m-au costat, iar pe la km 30 m-am și oprit. Mi-a venit rău, am vomitat, dar am mers mai departe. Am luptat din răsputeri să o ajung, dar n-am mai reușit. Am vomitat din nou de câteva ori, dar tot am terminat cursa pe poziția secundă. Vă dați seama cu ce timp aș fi terminat dacă și așa am stabilit atunci un nou record național – 2h21:30.

Ce ai învățat după acea cursă?
În primul rând am rămas cu un gust amar, dar acea zi m-a ambiționat și mai tare. Mi-am spus că odată voi reuși să-mi bat o rivală și cu mai mulți iepuri! Și s-a mai întâmplat asta de-atunci. Totodată, m-a cuprins o durere sufletească, pentru că atunci am avut cea mai mare șansă de a stabili un nou record mondial. Am scăpat printre degete o mare șansă, dar, după ce cucerești un titlul olimpic, nu te mai supără nimic din trecut și nici nu-ți mai pasă nici de zece iepuri.

2h21:30 e recordul național stabilit de Pușa la Chicago
2h15:25 e recordul mondial stabilit de britanica Paula Radcliffe

Complotul de la Chicago! „Americanii ne-au sabotat fără rușine în 2005!”

În prezent tehnician al lotului olimpic de maraton al Chinei, Vali Tomescu (35 de ani), fostul soț și antrenor al Constantinei Diță, are întipărit în memorie calvarul din urmă cu șapte ani. A alergat o bucată a maratonului pe margine, a sesizat tot arsenalul orientat de echipa americancei Deena Kastor împotriva Pușei, dar și-a reprimat întâiul impuls. „Dacă am fi făcut scandal și contestație, probabil că nu ne-ar mai fi primit americanii ulterior la cursele din Chicago și la celelalte mari maratoane. Sunt situații delicate și trebuie să adopți decizii de compromis chiar și la cald”, explică antrenorul sub aripa căruia Pușa a cucerit aurul olimpic la maraton.

Impresia care i-a rămas și acum în memorie lui Tomescu? „Americanii ne-au sabotat fără pic de rușine, dar n-am avut ce face. Regulamentul prevedea că putem înainta contestație, dar n-am mai fi rezolvat nimic”.

Pușa nu a vrut niciodată iepuri, pentru că e o tipă corectă. A crezut numai în puterea ei
Vali TOMESCU, fost antrenor Constantina Diță

Pușa a fost eroină la Chicago. Ar fi bătut recordul mondial dacă nu era împiedicată de o armată
Vali TOMESCU, fost antrenor Constantina Diță