E a doua zi, dimineață, după finala pierdută de judoka Corina Căprioriu la Jocurile Olimpice de la Londra. Părinții sportivei sunt cât se poate de mândri că fata lor e medaliată cu argint, dar viața lor nu s-a schimbat deloc. Mama Corinei tocmai a plecat la vecinul bătrân pe care îl îngrijește de câțiva ani, iar tatăl abia acum ajunge acasă, de la muncă.
„M-am angajat ca paznic de noapte, că am o pensie de doar 500 de lei”, ne spune Nicolae Căprioriu, în timp ce ne poftește în apartamentul de la marginea Lugojului, în care a crescut vicecampioana olimpică. „Nu știu ce mașină va lua și nici nu o întreb niciodată lucruri din astea. Are deja o mașină, un BMW din 2006. Cu banii să facă ce vrea ea, noi nu îi cerem nimic. Nu mă bag și nu îi dau niciun sfat, că e munca ei”, a mai spus tatăl sportivei.
„Peste patru ani îi va cânta imnul”
Părinții Corinei au urmărit cu sufletul la gură finala probei de judo (57 kg). Sunt dezamăgiți de ce s-a întâmplat în finalul meciului, dar nu dau vina pe arbitri. „Sunt foarte mândru de fata mea, nu am cuvinte să vă spun cât sunt de mândru. Nu cred că a fost furată, a fost greșeala ei. S-a ambiționat. Tot așa era de când era mică, era nerăbdătoare. Era ca o viperă, iute-iute. Orice lucru îi plăcea să îl facă în fugă. Dar nu-i nimic, eu zic că peste patru ani o să-i cânte imnul, va lua medalia de aur la Rio de Janerio. Am încredere în ea, știu ce poate. Trebuia să-i cânte și acum, dar asta este, mai așteptăm patru ani”, a declarat cu zâmbetul pe buze și foarte emoționat tatăl vicecampioanei olimpice la judo.
„Făcea ordine în autobuzul de școală”
Corina are doi frați, Cosmin (31 de ani) și Răzvan (29 de ani). Ea e sora mai mică, dar nu a avut niciodată nevoie să fie protejată de ei. „Frații ei mai mari erau la judo. Au luat-o și pe ea, când avea șase ani. Până la urmă, ei s-au lăsat și ea nu. Era destul de cuminte, dar mai făcea și năzbâtii. Când mergea la școală, făcea ordine în autobuz. Nu mișca nimeni. Îmi mulțumea zilnic vecinul, șofer pe autobuzul care o ducea la școală. De bătut nu se prea bătea, doar cu frații”, povestește amuzat tatăl sportivei.
Răsplata după 20 de ani de muncă
Apartamentul părinților Corinei este plin cu medalii. „Nevastă‑mea le-a numărat odată. Sunt 190. De fiecare dată când vine acasă de la lot, aduce și câteva premii cu ea. Cu cea de la Londra a ajuns la 191”, spune Nicolae căprioriu, ținând în mână trofeul de campioană europeană a Corinei, care s-a apucat de judo la șase ani și a plecat de acasă, la Cluj, când avea doar 13 ani. „A venit domnul Berceanu după ea, la noi acasă, și ne-a spus că viitorul ei va fi în judo. A avut încredere în ea încă de pe atunci. o vedem rar, când îi dă drumul de la lot, de Paști, de Crăciun sau Revelion…”, spune unul dintre cei mai mândri dintre lugojeni.
Logodnicul ei a ratat JO pentru că și-a rupt piciorul!
La Cluj, Corina l-a cunoscut pe Ștefan Gheorghiță, membru al lotului național de lupte libere. Deasupra patului din camera Corinei, stă un portret al sportivului originar din București, plecat și el de mic de acasă. „E logodnicul ei. Se înțeleg foarte bine. Putea fi și el la olimpiadă, dar și-a rupt piciorul într-un meci cu un mongolez”, ne spune tatăl vicecampioanei olimpice. Dintre toate obiectele din casă care îi amintesc de Corina, cel mai de preț pentru el este kimono-ul pe care i l-a cumpărat când a dat-o pentru prima dată la judo, la vârsta de șase ani. „Îl păstrez, nu îl dau pentru nimic în lume. Sper să îl îmbrace un nepot sau o nepoată de-a mea. De la cei doi băieți am deja câte un nepot, aștept unul și de la ea”, a spus Nicolae Căprioriu.
Bătaia e ruptă din Rai!
Mama Corinei, Elena, a fost cea care a convins-o să nu renunțe la judo printr-o metodă mai puțin ortodoxă. „Când avea 12 ani, a vrut să se lase. Două prietene de-ale ei s-au lăsat de judo și a vrut și ea să se lase. În loc să meargă la antrenament, stătea prin parc, până când a aflat nevastă-mea. Ea s-a dus de câteva ori după ea în parc și o bătea, ca s-o ducă înapoi la antrenament. Se pare că i-a prins bine. Eu nu am bătut-o niciodată, nu am putut, e singura mea fată”, a povestit tatăl sportivei.
De când a ajuns în Anglia, în fiecare zi ne-a sunat, și pe mine, și pe maică-sa. Am vorbit și după meci cu ea, e răgușită și acum, după ce a zbierat pentru Andreea Chițu Nicolae Căprioriu, tatăl Corinei
De la șase ani am dat-o la judo și a muncit zi de zi. Ea nu a știut ce e aia discotecă și distracție. Doar antrenamente și școală Nicolae Căprioriu, tatăl Corinei Eu am jucat fotbal la Oțelul Roșu, în Liga a IV-a. Asta până la 30 de ani, când m-am mutat la Lugoj Nicolae Căprioriu, tatăl Corinei
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER