La Cluj, profesioniștii vorbesc despre cum se construiește performanța în sport. „Dacă vrei să schimbi copilul, trebuie să schimbi părintele” | „Arta formării mentalității de campion”, în weekend

Clujul, orașul care revendică statutul de capitală sportivă a României, după ce a organizat în ultimii cinci ani Europeanul de Gimnastică, EuroBasketul masculin, Europeanul de tenis de masă juniori și care va fi din nou gazda echipei de Fed Cup a României, în perioada 7-8 februarie 2020, va primi în weekend vizita caravanei Asociației pentru Psihologia Sportului, cu un eveniment dedicat parenting-ului sportiv și formării campionilor în sport.

„Arta formării mentalității de campion” este o conferință și un curs interactiv, cu elemente de work-shop având scopul de a veni în sprijinul părinților preocupați de performanța sportivă a propriilor copii.

Sâmbătă, 9 noiembrie, proiectul demarat de psihologii sportivi Andreas Hniatiuc și Ioan Popoviciu programează a treia prelegere din 2019, după București (14 mai) și Brașov (14 septembrie).

Cursul pune accent pe rolul părintelui în construcția unui sportiv și a unui campion, vorbind despre elemente fundamentale, tabuuri, capcane și reguli. Ionuț Rada va fi invitatul special al eveimentului.

În momentul de față, în România, fiecare părinte vede în copilul său un proiect. E ca o afacere. Și afacerea respectivă trebuie să reușească – iar asta răpește copilului șansa de a se dezvolta sănătos, armonios.

Copilul – se spune – este oglinda părintelui. Dacă vrei să schimbi copilul, trebuie să schimbi totodată părintele. Pe urmă, e foarte greu. De la o anumită vârstă e târziu, tânărul respectiv devine refractar la schimbare. Dacă vrem să reconstruim sportul și să putem privi cu optimism spre viitor, trebuie să schimbăm părinții.
Andreas Hniatiuc, în dialog cu ProSport, la cursul organizat la București

În teoria psihologică a pasiunii și a curajului, un prim pas în trimiterea copilului spre performanță îl realizează părintele.

 

Dacă părintele a sesizat neastâmpărul copilului, agitația, faptul că acesta se mișcă, are energie, el a încercat să investească această energie în mod constructiv. 80% dintre sportivi au ajuns la sport din cauza acestei stări de excitație nervoasă. Atunci, în sport își găseau liniștea și aplicarea. Copiii aceștia au ajuns acolo fiindcă la nivel fiziologic au avut o nevoie de a consuma energia în mod constructiv.

 

Pe parcurs, ei fiind fiziologic foarte buni pentru așa ceva, succesul reprezintă un fel de întăritor al acestui comportament. La fiecare competiție câștigată, creierul secretă dopamină, acest întăritor care duce la depedență. Copilul devine parcă dependent de performanța sportivă.
Ioan Popoviciu, într-un interviu pentru ProSport