Lepădarea de Țiriac**
Dopații, înapoi! Aceasta este știrea zilei în sportul olimpic
românesc. COSR a renunțat la mazilirea definitivă a trișorilor,
justificându-și decizia prin armonizarea legislației interne cu cea
internațională.
Atleții Ioan Vieru, Mihaela Melinte, Liliana Popescu, Claudia
Ștef, halterofilii Valeriu Calancea și Ninel Miculescu (foto mare)
sunt doar câțiva dintre sportivii care-și luaseră adio de la visul
olimpic. Suspendați și blamați în urma unor cazuri de dopaj, ei au
intrat și sub incidența unei decizii luate de forul olimpic în
2000, la presiunea fostului său președinte, Ion Țiriac. Conform
acesteia, cei depistați pozitiv nu mai aveau dreptul să facă parte
din delegația olimpică.
Timp de zece ani, regula a funcționat, barându-le drumul spre
olimpiadă celor reabilitați între timp, după ispășirea pedepsei de
doi ani. Pentru 2012, lucrurile se schimbă. Explică Octavian
Morariu, președintele COSR: „Nu a existat o «Lege Țiriac», ci o
decizie a Comitetului Executiv, care se lua înaintea fiecărei
olimpiade. În urmă cu câteva luni am semnat convenția WADA (n.r. –
Agenția Mondială Antidoping) și a trebuit să ne armonizăm
legislația internă cu cea internațională. Conform acesteia, după
suspendare sportivii au dreptul la a doua șansă”.
Cei
din Comitetul Executiv habar n-aveau
Decizia, anunțată după ce Ninel Miculescu a câștigat o triplă de
aur la Europenele de haltere de la Minsk, a fost luată în birourile
forului olimpic, la cel mai înalt nivel, fără ca ea să fie
împărtășită și altora. Ieri, lumea sportului încă ridica din umeri,
ușor contrariată și neîncrezătoare. „Habar nu aveam, deși sunt
vicepreședinte al COSR”, a punctat Marcel Popescu. „Așteptăm o
informare oficială. Interesant este că legislația internațională
era aceeași și înainte. Dar noi am vrut să fim mai catolici decât
Papa. Este ciudat cum de ne‑am sucit peste noapte. Ceva s-a
întâmplat”, declara o personalitate din sportul românesc, iar o
Elisabeta Lipă, membru în Comitetul Executiv afirma: „La ședințele
la care am fost eu nu s-a discutat de așa ceva”.
Într-adevăr, ceva s-a întâmplat, iar culisele acestei decizii nu
sunt ușor de păstruns. În ultimii zece ani, au fost cel puțin două
tentative de a se renunța la Legea Țiriac, unul dintre cei mai
fervenți contestatari ai ei fiind Marcel Popescu, fostul comandant
al CS Dinamo. Au mai existat presiuni și de la unele federații
importante, însă de fiecare dată regula a rămas, pentru că Țiriac
avea încă influență în COSR.
Misiunea
fostului tenismen, încheiată după JO 2008
După JO de la Beijing, lucrurile s-au schimbat. „Vom renunța la
această recomandare, pentru că nu ne izolăm noi din cauza lui
Țiriac”, i-ar fi spus atunci secretarul general al COSR, Ioan
Dobrescu, fostei campioane olimpice Iolanda Balaș, iar macazul s-a
schimbat rapid. De ce? Pentru că Ion Țiriac, omul care tăia și
spânzura, chiar din umbră, nu mai constituia elementul care aducea
relațiile și pompa la nivel financiar. Fostul tenismen era la
originea colaborării Fundației Olimpice Române, filtrul către COSR,
cu companii precum Romtelecom și Alexandrion, dar cum înțelegerile
cu cele două firme s-au încheiat în 2008, forul condus de Octavian
Morariu pleca pe cont propriu într-o nouă aventură, spre Londra
2012. „Acum, când au văzut că nu mai au sportivi, în disperare de
cauză, s-au gândit să anuleze hotărârea. S-ar putea să fie tardiv”,
conchide o personalitate din sportul românesc.
Ce-i drept, unii și-au întemeiat deja familii, luându-și adio de
la visul oricărui sportiv, alții se zbat în mediocritate, dar
spiritul olimpic le poate trezi oricând noi provocări. Altfel
defilăm și la Londra cu gimnastele și canotoarele.
„Poate
revin!”
Aruncătoarea Mihaela Melinte (35 de ani) admite că s-ar putea
întoarce în competiții
Cea mai cunoscută sportivă care a avut de suferit de pe urma Legii
Țiriac e fosta recordmenă mondială la aruncarea ciocanului (76,07
m), Mihaela Melinte (35 de ani), retrasă anul trecut din activitate
din cauza unei
În prezent antrenoare la o grupă de juniori a clubului SCM
Bacău, Mely a fost protagonista celebrului incident de la Sydney
2000, când a fost luată de organizatori de pe teren înainte de
startul concursului pe motiv că marea favorită la aur fusese
depistată pozitiv la un concurs de la Milano, din urmă cu trei
luni!
13 vicii
de procedură
Ulterior, au apărut nu mai puțin de 13 vicii de procedură, caz
unic în istoria sportului, dar Laboratorul de la Roma nu și-a
recunoscut erorile. Melinte și-a ispășit pedeapsa de doi ani, dar
apoi a ratat următoarele două ediții din cauza „Legii Țiriac”.
„Am aflat vestea, îți dai seama că bine nu îmi e nici acum. Am
pierdut mult și eu, și tot sportul românesc. E puțin târziu să mă
reapuc, dar nu imposibil. Poate la anul!”, ne-a spus campioana
mondială de la Sevilla.
I-a dat cu flit lui
Samaranch
Iolanda Balaș a povestit pentru ProSport un episod uluitor de
dinaintea JO 2004. România, acuzată de rea-voință
fost celebra Iolanda Balaș. Campioana olimpică la săritura în
înălțime a tras sforile în 2004 pentru ca Juan Antonio Samaranch,
președintele CIO de atunci, să-i primească la „masa bogaților” de
la JO și pe românii cu etichetă de persona non-gratta, dar
înverșunarea fostului tenismen nu avea limite.
Înaintea regalului de la Atena, olimpismul românesc era în
mâinile președintelui Ion Țiriac și ale „vicei” Iolanda Balaș,
pe-atunci și șefă a forului atletic intern. Interesată direct de
soarta Mihaelei Melinte, Balaș l-a înduplecat pe Samaranch să-l
convoace pe Țiriac, înainte de Atena, la o discuție.
„Samaranch avea boală pe el încă de la episodul Andreea Răducan,
dar l-am convins prin mâna lui dreaptă, un prieten de-al meu, să
poarte o discuție cu el prin care să-i dea de înțeles că hotărârea
forului român nu e normală și că CIO îi așteaptă pe sportivii
români care își ispășiseră pedeapsa la JO. Eu trebuia să mă duc cu
el atunci la Atena, dar Țiriac a luat un avion dis-de-dimineață, a
plecat singur și în două minute l-a refuzat pe oficialul spaniol.
Am fost acuzați de rea-voință! Culmea, românii să-și îngroape
românii”, istorisește Balaș, dezvoltând subiectul: „Au mai fost
oameni care de-a lungul anilor au vrut să-l înduplece să renunțe la
acea hotărâre, pentru că nu e o lege, era doar o hotărâre. Țiriac
îi avea însă pe lingăii lui la COR, pe care-i ținea în strună. Eu
cu Ion am fost prieteni, dar am avut opinii diferite. Eu i-am zis:
«Măi Ioane, tu ești fost tenismen, nu ești Olympic Icon și nu simți
fenomenul»!»